De ce ne place zahărul și când începe, de fapt, să ne facă rău

Strămoșii noștri întâlneau zahărul rar, sub formă de miere sau fructe, iar organismul l-a asociat rapid cu o sursă valoroasă de energie. Astăzi, când zahărul este în aproape orice aliment, iar noi ne mișcăm tot mai puțin, aceeași preferință biologică începe să lucreze împotriva noastră.

„În momentul în care gustăm ceva dulce, corpul reacțioxnează imediat. Creierul îl recunoaște ca pe o sursă rapidă de energie și activează sistemul de recompensă, eliberând dopamină, ceea ce îl face atât de atrăgător”, explică dieteticianul Dawn Menning.

• Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?
• Femeile sunt mai intuitive decât bărbații? Ce spun studiile despre cum citim emoțiile

Interesant este că percepția gustului dulce diferă de la o persoană la alta. Studiile arată că factorii genetici pot explica aproximativ 30% din sensibilitatea individuală la dulce. Totuși, mai important decât preferința este tipul de zahăr consumat și contextul în care acesta este mâncat.

Glucoza, prezentă în carbohidrații amidonoși, determină pancreasul să elibereze insulină, potrivit The Guardian.

„Insulina ajută la extragerea glucozei din sânge și la depozitarea ei în mușchi, ficat sau sub formă de grăsime”, spune Sarah Berry, profesor de nutriție la King’s College London.

Fructoza, în schimb, ajunge direct în ficat și, dacă este consumată în exces, poate fi transformată tot în grăsime. Ambele tipuri pot duce la creșterea trigliceridelor din sânge, crescând riscul de boli cardiovasculare.

Contrar miturilor populare, „plusul de energie” provocat de zahăr este mai degrabă o iluzie. Analizele științifice nu au găsit dovezi că zahărul îmbunătățește starea de spirit sau performanța cognitivă. Dimpotrivă, după vârful de insulină urmează adesea o scădere bruscă a glicemiei.

„Atunci când apare acest ‘boost’, oamenii se simt mai flămânzi și ajung să mănânce mai mult ulterior”, explică Berry.

Contează nu doar cât zahăr consumăm, ci și când și alături de ce alimente.

„Răspunsul glicemic este mai bun dimineața, iar zahărul este mai bine tolerat într-o masă echilibrată, cu proteine și grăsimi sănătoase. Ideea de a ‘aplatiza’ complet glicemia este inutilă. Creșterea ei este un răspuns normal al organismului”, subliniază specialista.

Experții subliniază că zahărul nu trebuie demonizat, dar nici consumat în exces. Alternativele artificiale nu sunt nici ele o soluție magică.

„Există indicii că îndulcitorii pot afecta microbiomul oral și intestinal”, avertizează Berry.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit zahărul cu mai puține calorii

Ce efect are cofeina în combinație cu o dietă bogată în grăsimi și zahăr?

Este adevărat că zahărul îi face pe copii hiperactivi?

Povestea dulce a vatei de zahăr. Cum un dentist și un producător de bomboane au creat un clasic al bâlciurilor