La fel ca în lumea modernă, oamenii din Antichitate voiau să știe cum pot trăi o viață lungă și sănătoasă. Iată cum să îmbătrânești sănătos, conform medicilor greci și romani din antichitate!
Grecii și romanii auzeau adesea povești uimitoare despre popoare îndepărtate care ar fi trăit mult peste 100 de ani. Eseistul grec Lucian (aprox. 120-180 d.Hr.) scria: „Într-adevăr, există chiar națiuni întregi care trăiesc foarte mult, precum Seres (chinezii), despre care se spune că ajung la 300 de ani: unii pun această longevitate pe seama climei, alții a solului, iar alții a dietei, căci spun că această națiune nu bea nimic altceva decât apă. Se mai spune că oamenii din Athos trăiesc 130 de ani și se relatează că caldeenii depășesc 100 de ani, folosind pâinea de orz pentru a-și păstra vederea ascuțită.”
Indiferent cât adevăr era în aceste relatări, mulți greci și romani își doreau o viață lungă și sănătoasă. Medicii din Antichitate erau interesați să afle ce obiceiuri aveau oamenii care trăiau mult și dacă stilul lor de viață avea un rol în această longevitate. Iată cum să îmbătrânești sănătos, conform medicilor greci și romani din antichitate!
Medicul grec Galenus (129-216 d.Hr.), de exemplu, descrie doi oameni pe care i-a cunoscut personal la Roma și care au ajuns la vârste înaintate.
Primul era un gramatician pe nume Telephus, care a trăit aproape 100 de ani. Potrivit lui Galenus, acesta mânca doar de trei ori pe zi, iar dieta sa era foarte simplă: „Terci fiert în apă, amestecat cu miere crudă de cea mai bună calitate, iar acest lucru îi era suficient la prima masă. De asemenea, lua masa la a șaptea oră sau puțin mai devreme, mâncând mai întâi legume și apoi gustând pește sau carne de pasăre. Seara mânca doar pâine înmuiată în vin diluat.”
Galenus menționează și câteva obiceiuri de igienă care astăzi ar putea părea neobișnuite. Telephus prefera să fie masat zilnic cu ulei de măsline și făcea baie doar de câteva ori pe lună: „Avea obiceiul să facă baie de două ori pe lună iarna și de patru ori pe lună vara. În anotimpurile dintre acestea, făcea baie de trei ori pe lună. În zilele în care nu făcea baie, era uns în jurul celei de-a treia ore cu ulei, însoțit de un scurt masaj.”
Al doilea exemplu era un medic în vârstă, pe nume Antioh, care a trăit până după 80 de ani. Și el avea o dietă simplă. Dimineața mânca de obicei pâine prăjită cu miere, iar la prânz consuma pește, de regulă „pește din jurul stâncilor și pește din adâncul mării”. Seara mânca „fie terci cu oxymel (un amestec de oțet și miere), fie o pasăre cu un sos simplu”.
Pe lângă această alimentație modestă, Antioh obișnuia să se plimbe în fiecare dimineață. Îi plăcea, de asemenea, să fie dus prin oraș cu carul sau purtat într-un scaun de sclavii săi.
Galenus mai spune că Antioh „făcea exercițiile potrivite pentru un om bătrân”. „Există un lucru pe care ar trebui să-l faceți pentru bătrâni dimineața devreme ca exercițiu: după masajul cu ulei, puneți-i să se plimbe și să facă exerciții pasive fără să obosească, ținând cont de capacitatea persoanei în vârstă”, scria Galenus.
Medicul concluzionează că rutina lui Antioh a contribuit probabil la sănătatea sa bună până la o vârstă înaintată: „Îngrijindu-se astfel la bătrânețe, Antioh a continuat până la sfârșit fără să-și piardă simțurile și cu toate membrele sănătoase.”
Galenus subliniază că Telephus și Antioh aveau câteva lucruri evidente în comun: mâncau de puține ori pe zi, aveau o dietă simplă bazată pe cereale integrale, pâine, miere și carne, și rămâneau activi zilnic, scrie ScienceAlert.
Nu toată lumea poate ajunge la 100 de ani sau mai mult, lucru pe care grecii și romanii îl știau bine. Totuși, Lucian oferea o formă de consolare în eseul său intitulat „Despre octogenari”: „Pe orice pământ și în orice climă, oamenii care respectă exercițiul potrivit și dieta cea mai potrivită pentru sănătate au trăit mult.”
„Lucian recomanda să imităm stilul de viață al celor care au avut o viață lungă și sănătoasă. Astfel, dacă ai fi trăit în Roma secolului al II-lea d.Hr., oameni precum Telephus și Antioh, cu dieta lor simplă și viața activă, ar fi fost exemple demne de urmat”, subliniază Konstantine Panegyres, de la The University of Western Australia.
Descoperirea unor unelte din fildeș de mamut rescrie cronologia umană
Un sanctuar roman vechi de 2.000 de ani din Bavaria i-a uimit pe arheologi
Noi analize dezvăluie cât de gravă era expunerea la plumb în secolul XX
Cel mai mare șarpe de mare care a trăit vreodată ar fi putut mânca chiar și rechini