Home » Știință » Cum poate opri corpul nostru răceala înainte de a se manifesta?

Cum poate opri corpul nostru răceala înainte de a se manifesta?

Cum poate opri corpul nostru răceala înainte de a se manifesta?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 25.01.2026

Șansele noastre de a răci depind mai mult de corp, decât de virus în sine.

Atunci când rinovirusul, principala cauză a răcelii comune, infectează mucoasa nasului, celulele din căile nazale încep imediat să lucreze împreună pentru a se apăra. Aceste celule activează o gamă largă de răspunsuri antivirale concepute pentru a limita infecția.

Într-un studiu publicat în jurnalul Cell Press Blue, cercetătorii arată că această apărare celulară coordonată joacă un rol major în determinarea faptului dacă o persoană se îmbolnăvește și cât de severe devin simptomele. Descoperirile sugerează că reacția organismului la rinovirus, mai degrabă decât virusul singur, este adesea cea care determină rezultatul infecției.

„Fiind cauza numărul unu a răcelilor comune și o cauză majoră a problemelor respiratorii la persoanele cu astm și alte afecțiuni pulmonare cronice, rinovirusurile sunt foarte importante pentru sănătatea umană”, spune autorul principal Ellen Foxman de la Yale School of Medicine. „Această cercetare ne-a permis să privim în interiorul mucoasei nazale umane și să vedem ce se întâmplă în timpul infecțiilor cu rinovirus atât la nivel celular, cât și molecular.”

Pentru a studia îndeaproape aceste apărări timpurii, echipa de cercetare a cultivat țesut nazal uman în laborator. Ei au cultivat celule stem nazale timp de patru săptămâni, expunând suprafața superioară la aer. Acest proces a încurajat celulele să se dezvolte într-un țesut complex care seamănă îndeaproape cu mucoasa căilor nazale umane și a căilor respiratorii pulmonare.

O gamă largă de răspunsuri antivirale

Țesutul rezultat a inclus celule care produc mucus, precum și celule cu cili (structuri minuscule asemănătoare firelor de păr care ajută la eliminarea mucusului din plămâni).

„Acest model reflectă răspunsurile corpului uman mult mai precis decât liniile celulare convenționale utilizate în cercetarea virusologică”, spune Foxman. „Deoarece rinovirusul provoacă îmbolnăviri la oameni, dar nu și la alte animale, modelele organotipice de țesuturi umane sunt deosebit de valoroase pentru studierea acestui virus.”

Folosind acest țesut crescut în laborator, oamenii de știință au putut observa cum răspund mii de celule individuale în același timp. De asemenea, au testat ce se întâmplă atunci când senzorii celulari care recunosc rinovirusul sunt blocați. Aceste experimente au dezvăluit un sistem de protecție puternic condus de interferoni, proteine care împiedică virusurile să intre în celule și să se multiplice.

Când celulele nazale detectează rinovirusul, ele eliberează interferoni care activează apărările antivirale atât în celulele infectate, cât și în celulele sănătoase din apropiere. Acest răspuns coordonat creează un mediu ostil răspândirii virale. Dacă activitatea interferonului începe rapid, virusul este adesea oprit înainte de a se putea răspândi.

Ținte promițătoare pentru tratamente

Când cercetătorii au oprit experimental acest răspuns, rinovirusul s-a răspândit rapid prin țesut, deteriorând celulele și, în unele cazuri, distrugând organoizii infectați.

Studiul a identificat, de asemenea, răspunsuri suplimentare care apar atunci când replicarea virală crește. În aceste situații, rinovirusul poate activa o cale de detectare separată care determină atât celulele infectate, cât și cele neinfectate să producă colectiv cantități mari de mucus și semnale inflamatorii. Această reacție poate contribui la inflamația căilor respiratorii și, în unele cazuri, la dificultăți de respirație.

Potrivit cercetătorilor, aceste căi pot oferi ținte promițătoare pentru tratamente care reduc simptomele dăunătoare, păstrând în același timp răspunsurile antivirale protectoare.

Cercetătorii notează însă că sistemul lor de organoizi nu include toate tipurile de celule găsite în corpul uman, scrie SciTechdaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Care este principala diferență dintre super-gripă și răceală?

De ce apare răceala mai des atunci când ne expunem temperaturilor scăzute?

De ce suntem mai predispuşi la răceală iarna?

Cele două ingrediente care te scapă de răceală

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase