Ce a pățit un cercetător după ce a apăsat un buton greșit în ChatGPT?

Un om de știință a publicat în revista științifică Nature un articol în care explică cum a pierdut doi ani de muncă după ce a apăsat un buton greșit în ChatGPT.

Marcel Bucher, profesor de științe ale plantelor la Universitatea din Köln (Germania), recunoaște că ajunsese să se bazeze masiv pe modelul lingvistic al OpenAI în ultimii ani. Potrivit lui, îl folosea pentru aproape orice: de la redactarea e-mailurilor și analizarea răspunsurilor studenților, până la revizuirea publicațiilor, planificarea cursurilor și pregătirea aplicațiilor pentru granturi. Știa că acești chatboți pot „halucina”, adică pot formula texte care sună plauzibil, dar nu sunt adevărate, însă spune că se baza pe spațiul de lucru aparent stabil oferit de LLM.

• O firmă din SUA a început să preia rezervări pentru un hotel pe Lună
• Ce beneficii aduce dormitul fără perne pentru persoanele cu glaucom?

Totul s-a schimbat în august 2025, când a experimentat cu opțiunile de consimțământ privind datele.

„Am dezactivat temporar opțiunea de ‘data consent’ pentru că voiam să văd dacă mai am acces la toate funcțiile modelului fără să furnizez date către OpenAI. În acel moment, toate conversațiile mele au fost șterse definitiv, iar folderele de proiect au fost golite: astfel, s-au pierdut doi ani de muncă academică atent structurată. Nu a apărut niciun avertisment. Nu a existat nicio opțiune de undo (refacere). Doar o pagină albă”, a scris Bucher în articolul din Nature.

Iată cum un cercetător a pierdut doi ani de muncă din cauza AI-ului

Bucher a considerat că situația este inacceptabilă și a încercat să-și recupereze munca schimbând browserul, ștergând cache-ul și reinstalând aplicația, fără succes. După câțiva ani în care fusese relativ mulțumit de răspunsurile Inteligenței Artificiale, a apelat la ajutor uman.

„Când am contactat asistența OpenAI, primele răspunsuri au venit de la un agent AI. Abia după solicitări repetate a răspuns un angajat uman, dar concluzia a fost aceeași: datele erau pierdute definitiv și nu puteau fi recuperate”, a povestit el. OpenAI i-a explicat că aceasta este, de fapt, o funcție de protecție a vieții private: odată ce un utilizator dezactivează partajarea datelor, istoricul conversațiilor este șters și nu poate fi recuperat.

În contextul în care mulți oameni sunt deja îngrijorați de faptul că AI-ul plagiază munca celor pe care este antrenat, articolul nu a stârnit prea multă compasiune online.

„Poate data viitoare să faci chiar tu munca pentru care ești plătit, în loc să i-o externalizezi unei mașinării de plagiat care distruge clima și încurajează sinuciderea”, a scris un utilizator BlueSky, în timp ce altul a glumit: „All My Apes Gone, academia edition”, o aluzie la scandalul cu NFT-urile Bored Ape.

„Aș fi furioasă dacă profesorul unui curs de care depinde viitorul meu profesional și-ar face toată predarea și scrierea de granturi cu ChatGPT. Atât de jenant. Doamne! Cum ai obținut un doctorat dacă ai nevoie de ajutor ca să scrii un e-mail? Ai ‘conversații’ cu un chatbot?”, a comentat fiziciana și comunicatorul științific Angela Collier.

Chatboții AI încă rămân subiect de controversă

Fără a tranșa dezbaterea despre AI, cazul scoate în evidență problema proprietății asupra datelor și importanța realizării copiilor de siguranță. În plus, aceste sisteme încă sunt în plină evoluție. Recent, managerul OpenAI, Sarah Friar, a declarat că firma ia în calcul să își asume o parte din profiturile generate de descoperiri realizate de cercetătorii care folosesc ChatGPT, pentru a reduce pierderile companiei, estimate la circa 12 miliarde de dolari pe trimestru, scrie IFL Science.

„Pe măsură ce Inteligența (Artificială) pătrunde în cercetarea științifică, în descoperirea de medicamente, în sistemele energetice și în modelarea financiară, vor apărea noi modele economice. Licențierea, acordurile bazate pe proprietate intelectuală și prețurile în funcție de rezultate vor împărți valoarea creată. Așa a evoluat internetul. Inteligența va urma același drum”, explică OpenAI pe blogul său.

Bucher susține că personalul universitar este tot mai des încurajat să integreze AI-ul în activitatea sa, inclusiv pentru scris și predare. Totuși, el consideră că produsul nu este suficient de bun pentru mediul academic, mai ales din perspectiva fiabilității și responsabilității.

„Dacă un singur click poate șterge irevocabil ani de muncă, ChatGPT nu poate fi, în opinia mea și pe baza experienței mele, considerat complet sigur pentru uz profesional”, a concluzionat el.

Articolul integral a fost publicat în Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Este adevărat că pierdem cel mai mult din căldura corpului prin cap?

Cum ne-a schimbat tehnologia viața socială și ce putem face pentru a redeveni mai umani

Cinci minute în plus de mișcare pe zi pot reduce riscul de deces prematur

Studiu: Gândirea pozitivă ar putea întări sistemul imunitar