Cercetătorii de la Universitatea Curtin (Australia) au dezvoltat o nouă metodă de „a citi” istoria profundă a peisajelor terestre folosind cristale microscopice de zircon din nisipurile plajelor antice.
Aceste minerale incredibil de durabile captează urme de gaz kripton, creat atunci când razele cosmice lovesc cristalele la suprafața Pământului, transformând eficient fiecare grăunte într-un ceas cosmic.
Echipa internațională de cercetare a examinat cristalele microscopice de zircon colectate din nisipurile unor plaje antice. Zirconul este unul dintre cele mai durabile minerale de pe Pământ. Acesta rezistă la intemperii, eroziune și călătorii lungi prin râuri și de-a lungul coastelor, grăunțele de zircon pot supraviețui milioane de ani, păstrând informații despre istoria lor geologică.
În interiorul acestor grăunțe de zircon se află un gaz rar cunoscut sub numele de kripton. Gazul se formează atunci când mineralele aflate aproape de suprafața Pământului sunt lovite de raze cosmice (particule subatomice încărcate, de înaltă energie, provenite din spațiu).
Măsurând kriptonul captat, cercetătorii au putut estima cât timp au rămas grăunțele de zircon la suprafață înainte de a fi îngropate. Această măsurătoare funcționează ca un ceas cosmic, permițând oamenilor de știință să determine viteza cu care peisajele antice s-au erodat și s-au transformat pe perioade extrem de lungi de timp.
Dr. Maximilian Dröllner, autorul principal al studiului, a declarat că metoda face posibilă investigarea unor peisaje mult mai vechi decât se putea analiza anterior. „Istoria planetei noastre arată că forțele climatice și tectonice pot controla comportamentul peisajelor pe intervale de timp foarte lungi”, a explicat Dr. Dröllner.
„Această cercetare ne ajută să înțelegem ce se întâmplă atunci când nivelul mării se schimbă și cum mișcările profunde ale Pământului influențează evoluția suprafeței.”
Studiul a scos la iveală faptul că, atunci când peisajele rămân stabile din punct de vedere tectonic și nivelul mării este ridicat, eroziunea încetinește semnificativ. În aceste condiții, sedimentele pot rămâne aproape de suprafață și pot fi re-procesate în mod repetat timp de milioane de ani, scrie ScienceDaily.
Conf. Univ. Dr. Milo Barham a menționat că lucrarea are implicații majore pentru înțelegerea resurselor minerale ale Australiei. „Clima nu influențează doar ecosistemele, ci controlează și unde ajung resursele minerale și cât de accesibile devin acestea”, a spus Dr. Barham.
Perioadele lungi de stocare a sedimentelor permit mineralelor durabile să se concentreze treptat, în timp ce materialele mai puțin stabile se descompun. Acest proces explică de ce Australia găzduiește unele dintre cele mai importante depozite de nisipuri minerale din lume.
Înțelegerea acestor legături este critică pe măsură ce cererea pentru aceste minerale crește, oferind o perspectivă pe termen lung care poate îmbunătăți modelele de predicție pentru resursele viitoare.
Cum ar putea fi folosit nisipul din deșert pentru construirea caselor și a drumurilor?
De ce nu este bine să facem gropi în nisipul de pe plajă
Planeta pe care plouă cu nisip, dezvăluită de un telescop al NASA
Templu ceremonial vechi de 5.000 de ani, descoperit sub o dună de nisip în Peru