De ce pâinea îngrașă chiar și atunci când nu o mâncăm în exces?

De ce pâinea îngrașă chiar dacă nu o consumi în exces? Un studiu recent realizat pe șoareci arată că consumul de pâine poate duce la creșterea greutății corporale și a masei de grăsime chiar și atunci când aportul caloric rămâne aproximativ același.

De ce pâinea îngrașă chiar dacă nu o consumi în exces? Cercetarea, coordonată de o echipă de la Osaka Metropolitan University (Japonia), scoate în evidență faptul că nu doar grăsimile, ci și carbohidrații pot contribui semnificativ la acumularea de kilograme, un aspect adesea trecut în plan secund în recomandările nutriționale.

• Un studiu arată că bărbații foarte inteligenți sunt mai puțin conservatori față de cei cu inteligență…
• În 1984, un astronaut NASA a zburat nelegat pentru a captura un satelit. De ce a…

Deși nutriționiștii au discutat de mult timp despre rolul pâinii și al carbohidraților în creșterea în greutate, până acum au existat puține studii detaliate asupra mecanismelor implicate, mai ales în ceea ce privește făina de grâu și procesele metabolice asociate.

Cercetătorii au descoperit că un consum mai mare de pâine din grâu este legat de o scădere a consumului de energie al organismului. Practic, metabolismul este orientat către stocarea grăsimii, chiar și atunci când numărul de calorii ingerate nu crește. „Aceste rezultate sugerează că îngrășarea nu este neapărat cauzată de efecte specifice grâului, ci mai degrabă de o preferință accentuată pentru carbohidrați și de schimbările metabolice asociate”, explică nutriționistul Shigenobu Matsumura.

De ce pâinea îngrașă chiar dacă nu o consumi în exces? Iată cum reacționează organismul la carbohidrați!

În cadrul experimentelor, șoarecii de laborator au avut de ales între dieta lor obișnuită pe bază de cereale și alternative precum pâine simplă, făină de grâu coaptă sau făină de orez coaptă. Cercetătorii le-au monitorizat greutatea și modul în care organismul arde calorii atât în repaus, cât și în timpul activității.

Analizele de sânge au evaluat nivelurile hormonale, glicemia și metaboliții, iar examinarea țesuturilor după experiment a urmărit expresia genelor la nivelul ficatului.

Rezultatele au arătat că șoarecii au preferat în mod clar alimentele bogate în carbohidrați, renunțând la dieta standard. Această schimbare a dus la creștere în greutate și la acumularea de țesut adipos, în special la masculi, scrie ScienceAlert.

Analizele suplimentare au indicat că aceste efecte nu au fost cauzate de mâncatul excesiv sau de lipsa mișcării, ci de tipul alimentelor consumate. În cazul dietei pe bază de făină de grâu, organismul ardea mai puține calorii, iar genele implicate în transformarea carbohidraților în grăsime erau activate. Atunci când șoarecii au revenit la dieta obișnuită, creșterea în greutate s-a oprit, iar modificările metabolice s-au inversat.

„În viitor, sperăm ca aceste rezultate să ofere o bază științifică pentru găsirea unui echilibru între ‘gust’ și ‘sănătate’ în domenii precum educația nutrițională și dezvoltarea alimentelor”, spune Matsumura.

Sunt valabile aceste descoperiri și la oameni?

Studiul oferă noi dovezi că alimentația poate influența modul în care organismul procesează nutrienții și consumă energia. În cazul pâinii, aceasta pare să încetinească „motorul” metabolic al corpului.

Totuși, există și limitări: cercetarea a fost realizată pe șoareci, nu pe oameni. Deși este posibil ca procese similare să aibă loc și la oameni, acest lucru încă nu este sigur și necesită confirmare prin studii viitoare.

Cercetătorii intenționează, de asemenea, să testeze o gamă mai largă de alimente pentru a identifica exact ce anume din pâine produce aceste efecte.

Nicio cercetare nutrițională nu trebuie privită izolat. Metabolismul este influențat și de alți factori, precum vârsta sau modificările hormonale. Studiile viitoare ar putea clarifica mai bine rolul grâului și al pâinii în dietă și ar putea demonstra că regula simplă „calorii consumate versus calorii arse” nu este întotdeauna suficientă pentru a explica creșterea în greutate.

„Pe viitor, ne propunem să ne concentrăm asupra studiilor pe oameni pentru a verifica în ce măsură aceste modificări metabolice se regăsesc în obiceiurile alimentare reale. De asemenea, vom analiza cum este influențat răspunsul metabolic de factori precum cerealele integrale, alimentele bogate în fibre, combinațiile cu proteine și grăsimi, metodele de procesare și momentul consumării”, adaugă Matsumura.

Studiul a fost publicat în revista Molecular Nutrition & Food Research.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?

Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?

Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?