De ce unele creiere gândesc mai repede decât altele?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință au descoperit că, de fapt, creierul se bazează pe sisteme de sincronizare ascunse pentru a combina reacțiile rapide cu formele mai lente de gândire.

Eficiența cu care aceste sisteme colaborează poate influența inteligența, adaptabilitatea și performanța cognitivă.

• Studiu: multe femei aleg un analgezic mai puțin eficient pentru durerile menstruale
• Alternative la opioide în camerele de gardă: noi opțiuni pentru controlul durerii

Sistemul intern de sincronizare al creierului tău ar putea ajuta la determinarea rapidității și eficienței cu care gândești. Creierul uman gestionează constant fluxuri de informații care se deplasează la viteze foarte diferite.

Unele semnale necesită răspunsuri imediate la schimbări bruște în mediu, în timp ce altele implică forme mai lente de gândire, cum ar fi interpretarea sensului, a contextului sau a situațiilor complexe.

Un nou studiu de la Rutgers Health, publicat în Nature Communications, a examinat modul în care creierul combină aceste forme rapide și lente de procesare prin rețeaua sa de conexiuni de materie albă. Cercetătorii spun că această coordonare este esențială pentru cogniție, comportament și capacitatea de a răspunde eficient la lumea din jurul nostru.

Diferite părți ale creierului sunt reglate pentru a procesa informații pe intervale de timp specifice. Oamenii de știință se referă la aceste modele sub numele de scări de timp neuronale intrinseci (INT).

„Pentru a influența mediul prin acțiune, creierul nostru trebuie să combine informațiile procesate pe diferite scări de timp”, a declarat Linden Parkes, profesor asistent de psihiatrie la Rutgers Health și autorul principal al studiului.

Sisteme de sincronizare ascunse

„Creierul realizează acest lucru prin utilizarea conectivității materiei albe pentru a partaja informațiile între regiuni, iar această integrare este crucială pentru comportamentul uman.”

Pentru a explora modul în care funcționează acest sistem, Parkes și colegii săi au analizat date de imagistică cerebrală multimodală de la 960 de persoane. Echipa a creat hărți detaliate ale conexiunilor cerebrale ale fiecărui participant, cunoscute sub numele de conectomi, și a utilizat modele matematice concepute pentru a urmări evoluția sistemelor complexe în timp.

„Lucrarea noastră investighează mecanismele care stau la baza acestui proces la oameni prin modelarea directă a INT-urilor regiunilor din conectivitatea lor”, a spus Parkes. „Acest lucru stabilește o legătură directă între modul în care regiunile creierului procesează informațiile local și modul în care acea procesare este partajată în restul creierului pentru a produce comportament.”

Studiul a constatat că dispunerea scărilor de timp neuronale de-a lungul cortexului influențează puternic eficiența cu care creierul face tranziția între tiparele de activitate pe scară largă legate de comportament. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că această organizare diferă de la o persoană la alta.

Implicații pentru tulburările de sănătate mintală

„Am descoperit că diferențele în modul în care creierul procesează informațiile la viteze diferite ajută la explicarea motivului pentru care oamenii variază în abilitățile lor cognitive”, a spus Parkes.

Echipa a identificat, de asemenea, legături între aceste modele de sincronizare și proprietățile genetice, moleculare și celulare ale regiunilor cerebrale. Modele similare au fost identificate la șoareci, ceea ce sugerează că aceste mecanisme ar putea fi comune mai multor specii.

„Oamenii ale căror circuite cerebrale sunt mai bine corelate cu modul în care diferite regiuni gestionează informațiile rapide și lente tind să prezinte o capacitate cognitivă mai mare.”

Cercetătorii își extind acum această activitate pentru a investiga tulburările neuropsihiatrice, inclusiv schizofrenia, tulburarea bipolară și depresia. Ei speră să înțeleagă mai bine modul în care schimbările în conectivitatea cerebrală pot perturba procesarea informațiilor în timp, scrie SciTechdaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii vor să crească mini-creiere folosind ADN-ul neanderthalienilor

Un cip care procesează informația la fel ca creierele noastre are câteva mii de „sinapse” pe suprafața sa

Unii cercetători iau în calcul posibilitatea ca ”mini-creierele” să fie conştiente

Cât de etică este crearea ”mini-creierelor” umane în laborator