Un factor trecut cu vederea influențează cât de bine dormi. Iată cum îl poți regla!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un factor trecut cu vederea influențează cât de bine dormi. Nu este deloc întâmplător că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind. Somnul este esențial pentru sănătate, iar chiar și animalele pentru care odihna este complicată, precum mamiferele acvatice care trebuie să iasă la suprafață pentru a respira sau păsările care pot rămâne până la zece zile fără să atingă uscatul, au dezvoltat adaptări surprinzătoare pentru a dormi.

Un factor trecut cu vederea influențează cât de bine dormi. În timp ce dormim, zecile de trilioane de microorganisme care trăiesc în interiorul nostru, cunoscute sub numele de microbiotă, își urmează propriile ritmuri. Această colonie microscopică, alcătuită în principal din bacterii, poate cântări până la 200 de grame. Împreună cu gazda sa, formează o unitate biologică numită holobiont.

Microbiota nu este doar un „pasager”. În corpul fiecărei persoane, ea funcționează ca o unitate activă, influențând procese vitale precum digestia, sistemul imunitar și, după cum se vede din ce în ce mai clar, somnul. Relația dintre noi și microorganismele pe care le găzduim este profund interdependentă: nu doar că le oferim un mediu de viață, dar depindem de ele pentru numeroase funcții biologice.

Un factor trecut cu vederea influențează cât de bine dormi. Relația dintre microbiotă și funcționarea corpului uman

Acest echilibru fragil este tot mai des asociat cu starea de sănătate, starea de bine și chiar longevitatea. La fel ca multe procese fiziologice, relația dintre microbiotă și somn este bidirecțională: microbiota influențează modul în care dormim, dar și un somn bun este esențial pentru menținerea unei microbiote diversificate și echilibrate.

Atunci când este sănătoasă, microbiota produce, printre altele, acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul. Aceste substanțe sunt asociate cu reducerea inflamației și cu o funcționare mai bună a unor căi neuroendocrine, inclusiv axa hipotalamo-hipofizo-adrenală, care reglează răspunsul organismului la stres.

Funcționarea corectă a acestui sistem poate reduce nivelul nocturn de cortizol, ceea ce duce la un somn mai profund și la mai puține treziri în timpul nopții, scrie ScienceAlert.

În plus, microbiota intestinală este implicată în producerea unor neurotransmițători precum serotonina, asociată cu stările de bine și de echilibru emoțional. Nu există o microbiotă „perfectă”, deoarece fiecare persoană are propriul ecosistem microbian. Importantă este menținerea unui echilibru funcțional și, în cazul apariției dezechilibrelor, corectarea lor prin schimbări treptate ale stilului de viață.

În acest sens, există câteva modalități prin care poate fi îmbunătățită relația dintre somn și microbiotă.

Cum ne putem regla microbiota pentru un somn mai bun?

În primul rând, alimentația bogată în fibre este esențială. O microbiotă bine hrănită reduce inflamația și îmbunătățește calitatea somnului. Legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale și alimentele fermentate precum iaurtul, kefirul sau varza murată susțin bacteriile benefice din intestin. Dieta mediteraneană este considerată deosebit de favorabilă diversității microbiene, iar reducerea alimentelor ultraprocesate contribuie la menținerea echilibrului.

În al doilea rând, este important un program regulat și expunerea la lumină naturală, mai ales dimineața. Lumina ajută la sincronizarea ritmului circadian. Reducerea expunerii la lumina artificială puternică pe timp de noapte poate îmbunătăți somnul și echilibrul biologic. Somnul de calitate nu înseamnă doar odihnă, ci și menținerea echilibrului unui ecosistem microscopic care ne însoțește toată viața. Dezechilibrele apărute după doar câteva zile de privare de somn pot modifica microbiota intestinală, pot crește inflamația și pot afecta permeabilitatea intestinală, precum și răspunsul la glucoză și performanța cognitivă a doua zi.

În al treilea rând, mișcarea zilnică și gestionarea stresului au un rol important. Exercițiile fizice regulate sunt asociate cu o diversitate microbiană mai mare și cu un somn mai odihnitor, fără a fi necesar antrenament intens; mersul pe jos, ciclismul sau înotul sunt suficiente. Reducerea stresului, deși dificilă în viața modernă, este la fel de importantă. Practici precum respirația conștientă, yoga, meditația sau mindfulness, dar și relațiile sociale sănătoase sau plimbările în natură, pot contribui semnificativ. Reducerea stresului sprijină nu doar sănătatea mintală, ci și microbiota intestinală, cu efect direct asupra calității somnului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cea mai rară culoare a ochilor din lume: de ce doar 2% dintre oameni au ochii verzi?

Mici șocuri de la lentilele de contact ar putea ameliora depresia

O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență

Cercetătorii au descoperit de ce oamenii sunt preponderent dreptaci