Home » Știință » Cercetătorii au descoperit de ce oamenii sunt preponderent dreptaci

Cercetătorii au descoperit de ce oamenii sunt preponderent dreptaci

Cercetătorii au descoperit de ce oamenii sunt preponderent dreptaci
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 21.05.2026

Un nou studiu sugerează că oamenii au devenit în mod covârșitor dreptaci din cauza a două schimbări evolutive majore: mersul pe două picioare și dezvoltarea unor creiere mult mai mari.

Aproximativ 90% din populație, indiferent de cultură, preferă să își folosească mâna dreaptă, un nivel de dominanță care nu se întâlnește la nicio altă specie de primate. Cercetătorii au petrecut decenii studiind creierul, genetica și dezvoltarea din spatele acestei preferințe, însă motivul pentru care oamenii au devenit dreptaci a rămas neclar.

Acum, un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Oxford indică două etape evolutive majore: mersul pe două picioare și creșterea dramatică a creierului uman.

Cercetarea, publicată în revista PLOS Biology, a fost coordonată de dr. Thomas A. Püschel și Rachel M. Hurwitz de la Școala de Antropologie și Etnografie a Muzeelor din cadrul Universității Oxford, împreună cu profesorul Chris Venditti de la Universitatea din Reading. Echipa a analizat date de la 2.025 de maimuțe, reprezentând 41 de specii diferite de primate.

Folosind modele care au luat în calcul legăturile evolutive dintre specii, cercetătorii au testat câteva dintre teoriile majore. Aceștia au examinat factori precum utilizarea uneltelor, dieta, habitatul, dimensiunea corpului, structura socială, mărimea creierului și tiparele de mișcare.

Inițial, oamenii se situau complet separat de orice altă primată inclusă în analiză. Totuși, acest lucru s-a schimbat odată ce cercetătorii au adăugat două caracteristici cheie în modelele lor: mărimea creierului și raportul dintre lungimea brațului și cea a piciorului (folosit în mod obișnuit ca indicator al mersului biped).

90% din oameni preferă să folosească mâna dreaptă

După ce s-a ținut cont de aceste trăsături, omul nu a mai părut a fi o excepție evolutivă atât de mare. Rezultatele sugerează că tocmai combinația dintre mersul biped și creierele mai mari poate explica de ce oamenii au dezvoltat o preferință neobișnuit de puternică pentru mâna dreaptă.

De asemenea, studiul le-a permis cercetătorilor să estimeze probabilitatea existenței acestei caracteristici la strămoșii umani dispăruți. Rezultatele lor sugerează că hominizii timpurii, cum ar fi Ardipithecus și Australopithecus, prezentau probabil doar o ușoară preferință pentru mâna dreaptă, similar cu ceea ce se observă astăzi la marile maimuțe moderne.

Acest tipar pare să se fi intensificat semnificativ odată cu apariția genului Homo. Specii precum Homo ergaster, Homo erectus și Omul de Neanderthal au avut, cel mai probabil, o preferință tot mai pronunțată pentru mâna dreaptă, ducând în cele din urmă la dominanța extremă observată la oamenii moderni.

O singură specie s-a abătut de la această tendință: Homo floresiensis, specia de talie mică poreclită adesea „hobbitul” din cauza dimensiunilor sale reduse. Cercetătorii au anticipat că această specie avea o înclinație mult mai slabă către utilizarea mâinii drepte.

Cum de mai există stângaci?

Conform echipei, această descoperire se potrivește cu tiparul evolutiv mai larg. Homo floresiensis avea un creier relativ mic și păstra adaptări fizice destinate atât cățăratului, cât și mersului biped, nefiind complet specializat exclusiv pentru locomoția pe două picioare.

Cercetătorii sunt de părere că dovezile indică un proces evolutiv în două etape. Mai întâi, mersul vertical a eliberat mâinile de rolul lor în locomoție, creând noi presiuni selective care au favorizat o utilizare mai specializată și asimetrică a mâinilor. Ulterior, pe măsură ce creierul uman a devenit mai mare și mai complex, preferința pentru mâna dreaptă a devenit mult mai puternică și mai răspândită.

Studiul ridică, de asemenea, noi întrebări pentru cercetările viitoare. Oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin de ce caracterul stângaci a persistat de-a lungul evoluției umane sau cum a ajutat cultura umană la consolidarea utilizării mâinii drepte de-a lungul timpului.

De asemenea, cercetătorii sunt interesați să afle dacă preferințele similare pentru anumite membre, descoperite la animale precum papagalii și cangurii, ar putea indica tipare evolutive mai profunde, împărtășite de specii extrem de diferite, scrie Sciencedaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un nou studiu arată motivul pentru care oamenii stângaci au persistat de-a lungul evoluției

Test de cultură generală. Câți dintre oamenii din lume sunt stângaci?

De ce unii oameni sunt stângaci și cât de mult afectează asta sănătatea?

Nu există o singură genă care îi face pe unii oameni stângaci. Cel puțin 41 de regiuni din ADN sunt implicate

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
15 superputeri reale ale albinelor pe care oamenii de știință încă le studiază
15 superputeri reale ale albinelor pe care oamenii de știință încă le studiază
Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta
Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta
Râurile Pământului rămân fără oxigen, iar fenomenul riscă să se agraveze
Râurile Pământului rămân fără oxigen, iar fenomenul riscă să se agraveze
Oamenii de știință au descoperit cum să îi facă pe copii să mănânce legume
Oamenii de știință au descoperit cum să îi facă pe copii să mănânce legume
Oamenii de știință au elucidat legătura dintre cafea și tensiunea arterială
Oamenii de știință au elucidat legătura dintre cafea și tensiunea arterială
Test de cultură generală. Care animal rar nu este deloc rar?
Test de cultură generală. Care animal rar nu este deloc rar?
Telescopul care ar putea dezvălui jumătatea „lipsă” a Universului
Telescopul care ar putea dezvălui jumătatea „lipsă” a Universului
Criza gazului provocată de conflictul din Orientul Mijlociu obligă milioane de familii din Asia să gătească din nou cu lemne și cărbuni
Criza gazului provocată de conflictul din Orientul Mijlociu obligă milioane de familii din Asia să gătească din nou ...
„Beta Mum”, noul trend în parenting: mamele renunță la control
„Beta Mum”, noul trend în parenting: mamele renunță la control
Femeile singure care își cumpără locuințe spun că independența financiară le afectează viața amoroasă
Femeile singure care își cumpără locuințe spun că independența financiară le afectează viața amoroasă
Milioane de oameni îi datorează viaţa acestui om. Invenţia sa avea să revoluţioneze medicina
Milioane de oameni îi datorează viaţa acestui om. Invenţia sa avea să revoluţioneze medicina
Tot mai multe femei refuză presiunea de a se „transforma” înainte de nuntă
Tot mai multe femei refuză presiunea de a se „transforma” înainte de nuntă
21 mai, Ziua Internațională a Ceaiului. Cea mai populară băutură din lume are o istorie de peste 5.000 de ani
21 mai, Ziua Internațională a Ceaiului. Cea mai populară băutură din lume are o istorie de peste 5.000 de ani
Mulți oameni fac aceleași greșeli atunci când își caută următoarea vacanță
Mulți oameni fac aceleași greșeli atunci când își caută următoarea vacanță
Ce mănânci înainte de culcare pentru un somn odihnitor?
Ce mănânci înainte de culcare pentru un somn odihnitor?
Copiii ar putea învăța să iubească legumele încă din uter
Copiii ar putea învăța să iubească legumele încă din uter
260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara, unde se intensifică o nouă goană după aur
260 de monumente gigantice a fost descoperite în deșertul Sahara, unde se intensifică o nouă goană după aur
Astronomii s-ar fi înșelat: Ce s-a întâmplat cu navele spațiale trimise pe Venus?
Astronomii s-ar fi înșelat: Ce s-a întâmplat cu navele spațiale trimise pe Venus?