Ce este alexitimia? Imaginează-ți că simți un nod în stomac sau inima îți bate cu putere, dar nu poți spune dacă este anxietate, furie sau entuziasm…
Pentru milioane de oameni din întreaga lume, aceasta este o experiență zilnică. Fenomenul se numește alexitimie, un termen derivat din greaca veche și care înseamnă, aproximativ, „fără cuvinte pentru emoții”.
Ce este alexitimia? Contrar unor simplificări, alexitimia nu înseamnă lipsa emoțiilor. Oamenii afectați le simt, dar au dificultăți în a le identifica și înțelege.
Această limitare poate părea minoră la prima vedere, însă emoțiile au un rol mult mai amplu decât simpla senzație interioară. Ele ne ajută să interpretăm experiențele, să comunicăm, să construim relații și să luăm decizii. Când aceste semnale sunt greu de recunoscut, efectele se pot extinde în multe aspecte ale vieții.
Termenul a fost introdus în anii 1970 de către psihoterapeuți pentru a descrie un tipar de dificultăți emoționale. Acesta include probleme în identificarea și descrierea emoțiilor, confuzia dintre stările emoționale și senzațiile fizice și o tendință de a se concentra mai mult pe fapte exterioare decât pe introspecție.
Estimările actuale sugerează că alexitimia ar putea afecta între 5% și 10% din populația generală, deși este dificil de stabilit un număr exact, deoarece mulți oameni nu știu că o au.
O caracteristică frecventă este incapacitatea de a face diferența dintre o emoție și o reacție fizică. Un nod în stomac poate fi perceput doar ca greață, iar bătăile accelerate ale inimii doar ca efort fizic. Persoana știe că „ceva se întâmplă”, dar nu poate identifica natura emoțională a acelei stări.
O altă trăsătură este ceea ce psihologii numesc gândire orientată spre exterior. Persoanele afectate tind să se concentreze pe faptele concrete ale unei situații (ce s-a întâmplat, ce s-a spus, ce trebuie făcut), mai degrabă decât pe analizarea emoțiilor implicate.
Acest mod de procesare are efecte dincolo de momentul prezent. Emoțiile sunt un instrument esențial de comunicare, ajutându-i pe oameni să își exprime nevoile și să înțeleagă stările celorlalți. Când cineva nu își poate recunoaște sau exprima propriile emoții, relațiile interpersonale pot avea de suferit. Uneori, această dificultate este interpretată de ceilalți ca lipsă de interes sau detașare, chiar dacă persoana respectivă simte profund, explică ScienceAlert.
Cercetările au asociat alexitimia cu dificultăți în relații, inclusiv probleme de intimitate emoțională și satisfacție relațională. O persoană poate simți că este supărată pe partener, dar nu poate explica motivul, sau poate ține mult la un prieten fără a reuși să exprime acest lucru.
De asemenea, pot apărea dificultăți în reglarea emoțiilor, ceea ce poate duce la strategii de adaptare mai puțin eficiente, precum retragerea socială, suprimarea emoțiilor sau evitarea situațiilor dificile.
Impactul se extinde și asupra procesului decizional. Emoțiile oferă indicii importante pentru evaluarea riscurilor și gestionarea incertitudinii. Fără acces clar la aceste semnale, deciziile pot deveni mai dificile, mai ales în situații ambigue, unde nu există un răspuns evident corect.
Alexitimia nu este clasificată ca tulburare psihică în sine, dar apare mai frecvent în asociere cu diverse afecțiuni. Cea mai cunoscută legătură este cu autismul, unde se estimează că aproximativ jumătate dintre persoane prezintă și alexitimie. Totuși, ea a fost asociată și cu tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea obsesiv-compulsivă, schizofrenia, anxietatea și depresia, tulburarea disforică premenstruală, precum și cu unele boli cronice.
Prezența acestor asocieri nu înseamnă că există o relație directă sau universală. Mulți oameni cu aceste afecțiuni nu au alexitimie, iar mulți dintre cei cu alexitimie nu au nicio altă afecțiune asociată. Totuși, suprapunerea i-a determinat pe cercetători să studieze mai atent modul în care dificultățile de identificare a emoțiilor pot influența experiența acestor tulburări.
Deși poate fi o provocare, alexitimia nu este neapărat fixă sau neschimbabilă. Semnalele corpului (tensiunea din umeri, bătăile accelerate ale inimii sau nodul din stomac) pot conține informații importante, iar învățarea interpretării lor este un proces posibil.
Intervenții precum dezvoltarea alfabetizării emoționale, meditația sau diferite forme de terapie pot ajuta persoanele afectate să își înțeleagă mai bine emoțiile și să interpreteze mai clar ceea ce le transmite corpul.
Test de cultură generală. Cum funcționează energizantele?
Psihologia muzicii rock: 10 efecte ale muzicii rock asupra creierului confirmate de psihologi
Creatina, suplimentul vedetă al momentului. Ar trebui administrată întregii populații?
Medicii avertizează: Punga cu gheață ar putea agrava leziunile