În mod tradițional, luarea deciziilor este privită ca un proces pur cognitiv, generat exclusiv de creier, însă în realitate nu este chiar atât de simplu.
Un studiu revoluționar publicat în revista Neuron demonstrează pentru prima dată că, de fapt, controlul conștient al respirației poate reprograma activitatea cerebrală și ne poate influența direct alegerile, modificând dinamicile dintre organele interne.
Cercetarea, condusă de prof. Soyoung Q. Park de la Institutul German de Nutriție Umană (DIfE) și de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, arată că o tehnică simplă, prelungirea fazei de expirație, crește variabilitatea ritmului cardiac și intensifică sensibilitatea creierului la recompense, determinând oamenii să ia decizii mai îndrăznețe.
În timp ce respirația rapidă și un ritm cardiac accelerat sunt asociate cu decizii pripite și cu o prudență excesivă de evitare a pierderilor sub presiune, o stare cardiovasculară calmă induce o perspectivă complet diferită.
„Judecata noastră reiese din interacțiunea dintre procesele cognitive și starea fizică actuală a corpului. Am vrut să creăm o schimbare fiziologică folosind un tipar de respirație lentă pentru a modifica calitatea deciziilor noastre”, explică prof. Soyoung Q. Park.
Pentru a testa această ipoteză, echipa de cercetare a analizat 41 de voluntari sănătoși care au avut de îndeplinit sarcini decizionale bazate pe risc. Participanții au alternat între ritmul lor normal de respirație și un tipar controlat, caracterizat printr-o expirație prelungită.
În timpul testelor, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf), urmărind simultan respirația, funcția cardiacă, conductanța pielii și răspunsurile pupilare.
Aceste regiuni cerebrale sunt responsabile atât de reglarea variabilității ritmului cardiac (timpul scurs între bătăile inimii), cât și de evaluarea recompenselor.
Prin urmare, controlul respirației face creierul mult mai receptiv la potențialele rezultate pozitive.
Această descoperire oferă validare științifică unor practici milenare folosite în yoga sau meditația Zen. Fiind o metodă simplă, gratuită și accesibilă, respirația controlată reprezintă un instrument puternic de autoreglare zilnică.
Pe lângă potențialul clinic ca abordare non-farmacologică în anxietate sau depresie (afecțiuni legate de disfuncții autonome), tehnica va fi studiată și în managementul obezității, scrie SciTechdaily.
Deoarece deciziile alimentare depind masiv de evaluarea recompenselor și de semnalele corporale, reglarea respirației ar putea ajuta la controlul conștient al comportamentului alimentar.
Ce se întâmplă în creierul oamenilor pe timp de caniculă și temperaturi extreme?
Legătura dintre vitamina C și sănătatea creierului tocmai a devenit și mai clară
Neuroștiința despărțirilor. De ce creierul simte o ruptură ca pe o durere fizică și o dependență