Legătura dintre vitamina C și sănătatea creierului tocmai a devenit și mai clară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Legătura dintre vitamina C și sănătatea creierului tocmai a devenit și mai clară. Organismul uman nu poate produce singur vitamina C, ceea ce înseamnă că trebuie să o obținem din alimentație. După ce este absorbită, această vitamină circulă prin organism, trece din stomac în sânge și ajunge inclusiv la nivelul creierului.

Cercetările anterioare au sugerat de mult timp că vitamina C are un rol important în funcționarea creierului. Ea se acumulează în țesutul cerebral, iar lichidul cefalorahidian care înconjoară creierul conține aproximativ de două ori mai multă vitamina C decât sângele. De asemenea, un aport adecvat al acestui nutrient a fost asociat cu un risc mai redus de apariție a bolii Alzheimer.

Legătura dintre vitamina C și sănătatea creierului tocmai a devenit și mai clară. Un nou studiu aduce acum indicii suplimentare despre modul în care vitamina C ar putea contribui la menținerea sănătății creierului la vârste înaintate.

Deși se știe că vitamina C este un antioxidant important și participă la numeroase reacții chimice esențiale în organism, legătura dintre nivelurile sale din sânge și sănătatea creierului rămâne insuficient înțeleasă.

Legătura dintre vitamina C și sănătatea creierului tocmai a devenit și mai clară. Ce au descoperit nou oamenii de știință?

Pentru a investiga această relație, cercetători de la Universitatea Hirosaki (Japonia) au analizat probe de sânge prelevate de la 2.044 de voluntari cu o vârstă mediană de 69 de ani. Rezultatele au fost comparate cu datele obținute prin scanări cerebrale.

O atenție deosebită i-a fost acordată rețelei modului implicit, cunoscută sub denumirea de Default Mode Network (DMN), un circuit cerebral complex care rămâne activ chiar și atunci când o persoană nu desfășoară o activitate mintală evidentă. Această rețea conectează mai multe regiuni importante ale creierului și este implicată în procese precum memoria, reflectarea asupra propriei persoane, planificarea viitorului și controlarea atenției.

Analiza a evidențiat o asociere clară: participanții cu niveluri mai ridicate de vitamina C în sânge prezentau un volum mai mare de substanță cenușie, țesutul cerebral responsabil de funcții precum memoria, emoțiile și controlarea mișcărilor. Totodată, aceștia aveau conexiuni mai puternice în cadrul rețelei DMN.

Deși studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, rezultatele sugerează că vitamina C ar putea contribui la menținerea sănătății cerebrale și, posibil, la reducerea riscului de declin cognitiv asociat îmbătrânirii.

„Această descoperire generează ipoteza interesantă că o alimentație bogată în vitamina C ar putea avea un rol de susținere în menținerea sănătății creierului și în diminuarea declinului cognitiv asociat vârstei la adulții în vârstă”, a declarat radiologul Tomohiro Shintaku, citat de ScienceAlert.

Rețeaua DMN include zone esențiale ale creierului, precum cortexul prefrontal ventromedial, implicat în procesarea emoțiilor, fricii și în evaluarea riscurilor, dar și cortexul cingular posterior, asociat cu memoria și controlarea mișcărilor. Studiile anterioare au arătat că persoanele diagnosticate cu Alzheimer, Parkinson sau depresie prezintă adesea conexiuni mai slabe în această rețea cerebrală.

De unde poate fi obținută vitamina C?

Cercetătorii au ținut cont de factori care pot influența sănătatea creierului, inclusiv vârsta, sexul și afecțiuni precum hipertensiunea arterială. Cu toate acestea, ei consideră că sunt necesare studii pe termen lung și pe grupuri mai diverse de participanți pentru a confirma rezultatele și a stabili dacă acestea sunt valabile și pentru alte populații.

Vitamina C se găsește într-o gamă largă de fructe și legume, nu doar în portocale, sursa cu care este asociată cel mai frecvent. Beneficiile sale pentru sistemul imunitar sunt bine cunoscute, însă alte efecte atribuite vitaminei C, precum protejarea împotriva poluării, încetinirea îmbătrânirii pielii sau îmbunătățirea sănătății creierului, necesită în continuare cercetări suplimentare.

„Ceea ce mi s-a părut cel mai fascinant la această cercetare este faptul că am reușit să identificăm aceste asocieri subtile, dar semnificative, dintre un singur factor nutrițional și rețele cerebrale extinse, utilizând date provenite de la peste 2.000 de adulți vârstnici. Acest lucru evidențiază impactul potențial pe care obiceiurile noastre alimentare de zi cu zi îl pot avea asupra structurii creierului”, a spus Shintaku.

Studiul a fost publicat în revista PLOS One.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul vaccin fără ace și creat de Inteligența Artificială a trecut de testele pe oameni

De ce căscăm atunci când spunem „Tatăl Nostru”? Știința explică ce se întâmplă în timpul rugăciunii!

O modificare genetică minoră transformă femelele în masculi

Un expert avertizează că obsesia pentru diete „sănătoase” riscă să devină dăunătoare