Femeile sunt diagnosticate mult mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune, un fenomen ale cărui cauze genetice au rămas mult timp incomplet înțelese.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Garvan Institute of Medical Research și UNSW Sydney (ambele instituții din Australia) aduce răspunsuri clare, identificând peste 1.000 de „comutatoare” genetice care funcționează diferit în celulele imunitare ale celor două sexe.
Publicat în The American Journal of Human Genetics, studiul este primul care analizează diferențele imunitare la nivel de celulă unică pe o scară atât de amplă.
Echipa a secvențiat peste 1,25 milioane de celule mononucleare din sângele periferic recoltate de la aproximativ 1.000 de persoane sănătoase, scrie ScienceDaily.
Analizele au arătat profiluri celulare clar distincte: în timp ce bărbații prezintă proporții mai mari de monocite, celule responsabile de răspunsul primar și menținerea funcțiilor celulare fundamentale, femeile au un număr mai mare de limfocite B și T reglatoare.
Celulele imunitare ale femeilor prezintă o activitate genetică semnificativ mai intensă în căile inflamatorii.
Acest profil imunitar foarte reactiv oferă un avantaj major în lupta împotriva infecțiilor virale. Totuși, el vine la pachet cu un compromis biologic: o predispoziție crescută ca sistemul imunitar să își atace din greșeală propriile țesuturi sănătoase.
În schimb, sistemul imunitar masculin este mai puțin pregătit pentru inflamații, făcându-i pe bărbați mai vulnerabili la infecții grave și cancere non-reproductive.
Contrar așteptărilor că aceste deosebiri ar proveni din cromozomii sexuali X și Y, majoritatea comutatoarelor genetice identificate (cunoscute ca eQTL) se află pe autozomi, cromozomii ne-sexuali comuni ambelor sexe.
Printre acestea, cercetătorii au descoperit variante specifice care influențează direct exprimarea a două gene asociate cu lupusul. Descoperirea subliniază că bolile autoimune pot avea mecanisme biologice diferite la femei față de bărbați.
În prezent, medicina aplică un tratament uniform bazat pe suprimarea generală a imunității. Identificarea acestor căi genetice specifice deschide calea către medicina de precizie, unde terapiile vor putea fi personalizate nu doar în funcție de boală, ci și de profilul genetic de bază al sistemului imunitar al fiecărui pacient.
O singură proteină mutantă poate afecta atât imunitatea, cât și dezvoltarea creierului
Dieta africană versus dieta occidentală: Alimentația vestică, dăunătoare pentru imunitate
Un nou studiu sugerează că Ciuma Neagră nu a modificat imunitatea oamenilor
Cercetătorii explică modul în care alăptarea la sân le crește imunitatea bebelușilor