Un caz extrem de rar arată că este posibil să mori de bucurie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un caz extrem de rar arată că ar putea fi posibil să mori de bucurie. Expresia „a muri de bucurie” este folosită, de regulă, cu sens figurat. Totuși, în cazuri extrem de rare, o bucurie intensă poate provoca o afecțiune cardiacă reală.

Un caz extrem de rar arată că ar putea fi posibil să mori de bucurie. Cercetarea prezintă povestea unei femei de 65 de ani care, după nunta fiicei sale, a ajuns la spital cu simptome ce sugerau un infarct. Timp de trei zile după eveniment, aceasta s-a confruntat cu dureri în piept și dificultăți de respirație. Pentru că mai avusese episoade similare cu câteva luni înainte, medicii au trimis-o de urgență la camera de gardă.

Rezultatele investigațiilor au fost însă neobișnuite. Analizele indicau o reducere a fluxului de sânge către inimă, situație asociată de obicei cu un cheag de sânge, însă medicii nu au descoperit nicio obstrucție. În schimb, au observat că ventriculul stâng avea o formă anormală, asemănătoare unui balon, ceea ce îi reducea capacitatea de a pompa eficient sângele în organism.

Un caz extrem de rar arată că ar putea fi posibil să mori de bucurie. De ce anume suferea femeia?

Această modificare este caracteristică sindromului Takotsubo, cunoscut și sub denumirea de cardiomiopatie Takotsubo (TTS). Afecțiunea poate imita aproape perfect un infarct, dar este provocată de o reacție extremă a organismului la emoții puternice, fie ele negative sau pozitive. Deși este reversibilă în multe cazuri, boala nu este lipsită de riscuri și poate pune viața în pericol, scrie ScienceAlert.

Varianta declanșată de emoții negative este cunoscută drept „sindromul inimii frânte”, în timp ce forma provocată de o bucurie copleșitoare poartă numele de „sindromul inimii fericite”. Cercetările arată că aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați inițial de infarct, dar la care nu sunt identificate cheaguri de sânge, suferă de fapt de sindromul Takotsubo. Dintre aceste cazuri, doar aproximativ 4% sunt asociate cu emoții pozitive, ceea ce explică de ce „sindromul inimii fericite” este atât de rar.

Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în 1983, la Spitalul Municipal din Hiroshima, Japonia. Denumirea provine de la vasele japoneze folosite pentru capturarea caracatițelor, numite „takotsubo”, deoarece ventriculul stâng al pacienților capătă o formă asemănătoare acestora.

Cum apare această boală?

Mecanismele exacte ale bolii încă nu sunt pe deplin înțelese. Specialiștii cred că atât sindromul inimii frânte, cât și cel al inimii fericite implică activarea sistemului nervos simpatic și eliberarea masivă a hormonilor de stres, însă răspunsul organismului diferă în funcție de natura emoțiilor trăite. În cazul emoțiilor pozitive, deformarea ventriculului apare de obicei într-o altă zonă decât în cazul emoțiilor negative, iar simptomele tind să fie mai puțin severe, deși riscurile rămân importante.

Autorii studiului avertizează că această afecțiune poate fi trecută cu vederea tocmai pentru că simptomele sunt adesea mai ușoare. Ei subliniază că medicii ar trebui să ia în calcul sindromul Takotsubo chiar și la pacienții fără factori clasici de risc cardiovascular.

Cardiologul John Madias, de la Școala de Medicină Icahn din cadrul Mount Sinai din New York (SUA), a atras atenția la sfârșitul anului 2025 că atât medicii, cât și publicul ar trebui să fie mai bine informați despre cele două forme ale sindromului Takotsubo. Potrivit acestuia, complicațiile și rata mortalității sunt similare în cazul ambelor variante, deși sindromul inimii fericite pare să fie raportat mai frecvent la bărbați față de sindromul inimii frânte.

În cazul prezentat în studiu, femeia de 65 de ani și-a revenit complet, iar funcția inimii a fost restaurată. Potrivit autorilor, aceasta își dorește acum să fie prezentă și la celelalte momente importante din viața copiilor săi.

Studiul de caz a fost publicat în revista Oxford Medical Case Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Paralizia alegerii: de ce prea multe opțiuni ne fac uneori mai puțin mulțumiți

Ești dreptaci sau stângaci? Un nou studiu sugerează că nu creierul decide asta

Fumatul și vapatul reduc condiția fizică a tinerilor cu 15%, au descoperit cercetătorii

Test de cultură generală. Care este diferența dintre praf de copt și bicarbonat de sodiu?