Prima pagină Stiinta

Viata este posibila in spatiul extrasolar

Georgiana Fefea | 02.19.2008 | ● Vizualizări: 501
Viata este posibila in spatiul extrasolar     Gliese 581, planeta, Terra, pamant, exoplaneta, astronom, + zoom
Galerie foto (1)

Ipotezele cu privire la viata extraterestra au infierbantat mintile oamenilor, cu precadere in ultimele doua secole, dovezile existentei lor fiind insa prea putine si usor interpretabile. Abia in secolul XXI, omenirea a dezvoltat aparatura si tehnologia necesara studierii altor forme de viata din afara sistemului nostru solar.

In urma cu doar 4 ani, astronomii aduceau lumii o veste care micsora teoretic sansele gasirii altor planete asemanatoare Terrei. In urma studiilor si observatiilor efectuate, acestia au stabilit ca diferenta dintre sistemele solare pleaca de la modul in care au fost create, ceea ce inseamna ca fiecare sistem este unic in felul sau, incluzandu-l aici si pe cel solar.

Pana la aceasta descoperire, astronomii formulasera ideea ca toate sistemele au la baza acelasi mecanism de formare. Infirmarea acestei ipoteze a dus la concluzia ca incidenta planetelor care pot oferi conditii similare cu cele de pe Pamant va fi mult mai rara decat se asteptau cercetatorii initial.

La 10 ani de la descoperirea primei exoplanete, astronomii au mai descoperit inca 250 astfel de planete. Majoritatea aveau insa masa asemantoare cu cea a planetei Jupiter, probabil de natura gazoasa.

Piticul rosu – un nou soare

La inceputul anului 2007, o planeta asemanatoare cu Pamantul a fost descoperita in afara sistemului nostru solar, avand o raza cu 50% mai mare decat cea a Pamantului, indeplinind, la prima vedere, conditiile pentru a avea apa lichida. Exoplaneta a fost descoperita de o echipa de cercetatori elvetieni, francezi si portughezi cu ajutorul unui telescop ESO 3.6-m. Noua descoperire are de 5 ori masa Pamantului si orbiteaza in jurul unui asa-numit “pitic rosu”, cunoscut deja cercetatorilor ca fiind o planeta avand masa asemanatoare cu cea a planetei Neptun.

Exoplaneta este cea mai mica gasita pana acum si efectueaza o rotatie completa in 13 zile. Se afla de 14 ori mai aproape de steaua sa decat Terra de Soare. “Piticul rosu”, botezat Gliese 581 este mai mic si mai rece decat Soarele, deci mai putin luminos, ceea ce intrevede posibilitatea gasirii apei lichide si implicit a unor forme de viata.

“Piticii rosii” joaca rolul unor semnalizatori printre astronomi. Datorita faptului ca emit mai putina lumina si caldura, intretin posibilitatea ca pe planetele care graviteaza in jurul lor sa se gaseasca apa lichida.

Cercetatorii de la Observatorul din Geneva au stabilit temperatura planetei ca variind undeva intre 0 si 40 de grade Celsius, asteptandu-se ca suprafata acesteia sa fie stancoasa ca cea a Pamantului sau acoperita de oceane. Apa lichida este esentiala pentru formarea vietii, ceea ce face ca exoplaneta sa fie una dintre urmatoarele destinatii ale misiunilor spatiale dedicate cautarii vietii extraterestre.
In aprilie 2007, astronomii implicati in cautarea exoplanetelor care pot gazdui viata, au anuntat descoperirea celei de-a doua planete care graviteaza in jurul stelei Gliese 581. Cele doua candidate au fost botezate Gliese 581c si Gliese 581d.

In comparatie cu planetele asemantoare cu Jupiter, in mare parte gazoase, planetele asemanatoare Terrei ar trebui sa indeplineasca conditia diversitatii: unele vor fi uscate si lipsite de aer, in timp ce altele vor avea mai multe gaze si apa decat pe Pamant. Doar urmatoarea generatie de telescoape le va permite cercetatorilor sa stabileasca cu exactitate din ce sunt alcatuite aceste planete si atmosfera lor pentru a putea afla indicii ale vietii in aceste noi lumi.

Deocamdata, astronomii se bazeaza pe calcule teoretice in formularea ipotezelor, care de altfel, joaca un rol important in identificarea scopurilor urmatoarelor investigatii.

In cautarea extraterestrilor

In prezent, doua echipe au fost formate, una condusa de Franck Selsis si cealalta de Werner von Bloh cu scopul de a studia noile descoperiri, abordand doua metode diferite de cercetare.

Echipa condusa de Franck Selsis a luat in calcul proprietatile atmosferei planetei in functie de distanta la care se afla fata de stea. Daca planeta se afla prea aproape, atunci apa ar fi vaporizata, ceea ce nu lasa posibila prezumtia existentei vietii. Cealalta varianta este aceea a distantei la care dioxidul de carbon gazos nu mai poate produce efectul de sera necesar pentru a incalzi o suprafata planetara deasupra punctului de inghetare al apei. Piedica principala in calea stabilirii punctelor lichide sunt norii, care nu pot fi modelati in detaliu.

Werner von Bloh si echipa sa studiaza imprejurimile zonei cu potential de locuire unde fotosinteza poate fi posibila. Producerea acestui fenomen, atat de importat pentru viata terestra, este posibil numai in prezenta dioxidului de carbon si a apei lichide.
Utilizand evolutia termala a planetelor denumite Super-Pamanturi, ei au computerizat sursele dioxidului de carbon atmosferic, eliminate de catre vulcani, si rezervele sale. Principalul aspect in acest model este persistenta balantei care exista si pe Pamant intre rezervele de dioxid de carbon din atmosfera si cantitatea degajata prin placile tectonice.
In acest model, abilitatea de a produce fotosinteza depinde de varsta planetei, pentru ca o planeta prea batarna nu mai poate fi activa, ceea ce inseamna ca nu ar mai putea elibera cantitatea de dioxid de carbon necesara procesului fotosintezei. In acest caz, planeta nu ar mai putea fi locuita.

Amandoua studiile au confirmat necesitatea unor misiuni spatiale pe cele doua planete. Pe viitor, studii dedicate cautarii vietii extraterestre vor avea ca subiect Gliese 581c si Gliese 581d. Observatiile spatiale vor face posibila determinatarea proprietatilor atmosferei lor. Climatul exoplanetelor se asteapta sa fie stabil si sa ofere conditiile necesare dezvoltarii vietii, desi nici contrariul nu este imposibil.

Facts

  • Exoplanetele desemneaza orice corp ceresc din afara sistemului nostru solar;
  • Expresia “Super-Pamanturi” se refera la exoplanete care au masa de 2 pana la 10 ori mai mare decat cea a Pamantului;
  • Pana in prezent au fost publicate doua lucrari despre noul sistem planetar Gliese 581;
  • Cea de-a treia lucrare este in curs de publicare, avand ca tema studiul stabilitatii dinamicii sistemului planetar Gliese 581;
  • In sistemul nostru solar, sub influenta celorlalte planete, orbita Terei se modifica periodic de la concentrica la usor excentrica. Acest fapt, lipsit de importanta la prima vedere, poate hotari alternarea epocilor glaciare cu cele calde;
  • Daca modificarea orbitei Pamantului ar fi fost mai drastica, viata pe aceasta planeta nu ar mai fi fost posibila.


Sursa: Science Daily

Crezi ca exista viata si pe alte planete din afara sistemului nostru solar? Spune-ti aici parerea in legatura cu aceasta ipoteza!