Prima pagină Stiinta

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI

Cecilia Stroe | 06.21.2010 | ● Vizualizări: 11033
Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI     dezastru ecologic, petrol, deepwater horizon, BP, Golful Mexic, Obama, America, natura, dezastru, nenorocire, catastrofa + zoom
Galerie foto (41)

Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. “Mareea Neagra” ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate oceanele lumii. Potrivit celor mai “negre” previziuni, aceasta catastrofa va continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune permanente si distrugerea.

Cronologia unui dezastru

20 aprilie2010: La o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, lacirca 80 km de Venice (Louisiana), explodeaza putul de petrol careperfora platforma Deepwater Horizon, aflata inproprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului petrolierBritish Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti17 sunt raniti. O estimare vorbeste despre circa o mie de barili depetrol care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se inmare.

22aprilie: Platforma in flacari se scufunda.



25aprilie: BP utilizeaza roboti subacvaticicontrolati de la distanta pentru a incerca sa repare stricaciunea,dar tentativa esueaza.

28aprilie: Functionari de la Casa Alba afirma ca celputin 5.000 de barili de titei sunt eliberati in fiacre zi din put,o cantitate egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUAdeclanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de petrolde la suprafata marii. La inceputul lunii iunie, incendiile elimina67.000 de barili de titei.

29aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declarastare de urgenta.

2 mai:Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianeiamenintata de mareea neagra. Intr-o zona din golf se interzicepescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe sa perforeze primuldin cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprireafluxului de petrol iesit din putul scapat de sub control. Seestimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna august.

6 mai:Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, inrezerva naturala Breton.

10 mai:BP lanseaza un site web pentru a strange sfaturi cu privire lamodalitati de a bloca putul.

14 mai:BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea deo mila in conducta deteriorata, astfel incat o nava-cisterna sapoata aspira petrolul. Functioneaza, dar reuseste sa stranga maimult de 2.000 barili/zi.

24 mai:BF ofera 500 mil dolari pentru studiul efectelor mareei negre.

26 mai:Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperireaputului prin pomparea de namoluri grele pentru reducerea presiuniipetrolului.

27 mai:Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de ExxonValdez (de 262.000 barili de titei); este acum estimata la 19.000barili/zi, calificandu-se drept "cel mai grav dezatru ambiental dinistoria Statelor Unite".

29 mai:BP admite ca operatiunea "Top Kill" a esuat.

31 mai:Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei de sigurantacare nu a functionat la gura putului si acoperirea ei cu o valva deblocare numita Lower Marine Riser Package (Lmrp).

1 iunie:Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american vadeclansa o ancheta civila si penala cu privire la incident. Peste300.000 de persoane adera la o campanie lansata pe Facebook deboicotare a BP. EPA (agentia americana pentru protectia mediului)il invita si pe regizorul James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri si oceanografi la o masa rotunda organizata la Washingtonpe tema dezastrului.

3 iunie:Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a inchide putul cuo explozie nucleara, vehiculata in presa internationala.

4 iunie:In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa o mie dincele 19.000 de barili care ies din put in fiecare zi. Dezastrul acostat pana acum compania petroliera 1 miliard de dolari, darpotrivit analistilor cifra va ajunge la 20 mld.

6 iunie:BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000barili pe zi.

8 iunie:CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama, Mississippi siFlorida pentru a curata coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18dolari/ora.

10iunie: BP se prabuseste la Bursa, iar costurileincidentului sunt estimate acum la 1.43 mld dolari.

11iunie: Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-unritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei noi estimari a guvernuluiamerican; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi).Ceea ce inseamna ca in pofida ultimului "capac" amplasat valvei desiguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se scurg inocean in fiecare zi.

16iunie: Presedintele Obama tine primul discurstelevizat dedicat dezastrului, transmis in direct din Biroul Oval:acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile necesare",ca a dat dovada de un comportament "nechibzuit", si ca dezastruleste "o lectie" din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiamde zeci de ani ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cucateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel" guvernamentalanunta ultimele estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000de barili pe zi. In discursul sau, presedintele american spuneraspicat "Vom face BP sa plateasca " si anunta ca il va intalni peCarl-Henric Svanberg, presedintele BP si "il va informa" ca trebuiesa asigure "toate resursele necesare pentru a compensa pagubeleprovocate". Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are"autoritatea legala" de a constrange BP sa infiinteze un fondindependent.

“Nota de plata”

20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe care BP aacceptat s-o plateasca, in urma intalnirii oficialilor companiei cupresedintele american la Casa Alba

“Supa” toxica

Pe masura ce putul platformei Deepwater Horizon continua sa"scuipe" sute de mii de galoane de titei pe fundul marii,cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul incare acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unorarticole aparute in presa stiintifica, o mare incertitudineplaneaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asuprainterventiei menite sa limiteze daunele, mai precis a utilizariifara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici decat titeiulin sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut.

Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in"fiecare strat al coloanei de apa", otravind majoritatea speciilorin fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste milioane degaloane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele delaborator, dispersantii Corexit® 9500 si Corexit® 9527 audemonstrat o toxicitate scazuta pana la moderata fata demajoritatea speciilor acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insasemnificativ afectate de variabile precum, specia, durataexpunerii, temperatura.

Potrivit unui raport al expertilor de la Ministerul ResurselorNaturale din Rusia, dat publicitatii in luna mai, acest Corexit9500 este un solvent de patru ori mai toxic decat titeiul. Agentulchimic, au precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61ppm,dar moleculele lui, amestecate cu apele calde ale Golfului, devincapabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de faza"; aceastaimplica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fiabsorbita de nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior ubforma unei "ploi toxice", in masura sa distruga toate formele deviata.

Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sauingestie la controversatul Corexit 9500 (interzis in MareaBritanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai spunesi ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervoscentral la afectiuni ale rinichilor si ficatului si hemoliza(distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte aledispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate casecrete comerciale.

Abisul

Pe cat se pare, faptul ca inainte de a debarca pe planetaPandora, decretand cu al sau Avatar intrarea definitiva acinematografiei in era 3D, James Cameron a investigat adancurilemarii in "The abyss", ca sa nu mai vorbim de "Titanic", il calificape acesta drept expert in dezastre marine. Includerea regizoruluiin task-force-ul de experti, cercetatori, ingineri si oceanografiinvitati la o masa rotunda convocata recent de EnvironmentalProtection Agency (EPA) pentru a gasi o rezolvare tot maiincurcatei afaceri a petrolului scurs in Golful Mexic, a provocatun val de ironii din partea jurnalistilor americani. "Nescufundam!", a titrat New York Post cu litere de-o schioapa o primapagina a ziarului, ilustrata cu Titanicul naufragiind in Atlantic."Noroc ca exista Cameron sa dea o mana de ajutor presedintieiObama", a comentat si editorialista Maureen Dowd in New YorkTimes.

Realitatea este ca, avand ca hobby tot ceea ce se afla pe fundulmarii, in decursul timpului, Cameron s-a dotat cu o mini-flota desubmarine compacte, platforme de explorare si roboti marinievaluata la 400.000 milioane de dolari. Galant, el a pus totul ladispozitia oficialilor companiei raspunzatoare de dezastru, darfara a le starni acestora vreo emotie, avand in vedere ca BP dejadetine cele mai sofisticate modele de pe piata si le foloseste deaproape doua luni la 1.500 m adancime pentru a opri scurgerea depetrol.

Judecand dupa rezultatele obtinute pana in prezent, BP nu detehnologia lui Cameron ar avea nevoie - spun "gurile rele" -, cimai degraba de staff-ul care se ocupa de efectele speciale infilmele lui. De altfel, prezenta lui Cameron la reuniuneaexpertilor nu este prima interventie a unui "star" de la Hollywoodin dezastrul mareei negre. Recent, compania a experimentat, tot curezultate mediocre, o centrifuga menita sa "aspire" petrolul,realizata de o societate din Louisiana detinuta de Kevin Costner,starul din "Waterworld".

"Oprirea deversarii si limitarea pagubelor trebuie sa fieprioritatea numarul 1 a guvernului", a tunat intr-una dintreinterventiile sale presedintele american Obama, precizand ca estevorba despre "o batalie purtata minut de minut, in fiecare zi". Asao fi, dar parca lucrurile nu fac decat sa se inrautateasca. Iar intimp ce mareea neagra se apropie periculos de coastele Floridei,CEO-ul BP, Tony Hayward face gafa dupa gafa, asigurandu-si un locde cinste in analele "diplomatiei": de la fraza "nimeni nu dorestemai mult ca mine ca totul sa se termine: imi vreau viata inapoi",spusa pe un ton de copil razgaiat in fata familiilor celor decedatiin explozia platformei petroliere, si pana la "sunt sigur ca eierau realmente bolnavi, dar ramane de vazut daca exista vreolegatura cu dispersantii si titeiul, sau a fost vorba de otoxinfectie alimentara", ca raspuns la acuzatiile din mass-media casolventii toxici si titeiul ii imbolnavesc pe locuitorii zonelorafectate.

O alta replica cu sanse mari sa intre in istoria vorbelor de duhspuse pe parcursul acestui dezastru este si cea pronuntata desecretarul american al Apararii, Robert Gates: dupa numeroaseleapeluri la o interventie a armatei, el a raspuns negativ, declarandca militarii nu au nicio "expertiza" in acest domeniu, iar dinSingapore, unde se afla in misiune, a mai comentat agasat ca"armata a furnizat echipamente si a ajutat in diferite moduri, darnu detine o bagheta magica impotriva acestei catastrofeecologice".

Surse foto: AP, Reuters, Greenpeace

*
CITESTE SI:

*

DESCOPERA LUMEA IN CARE TRAIESTI!