Lumina albastră – duşmanul nostru nocturn

Una dintre cele mai misterioase afecţiuni ale lumii moderne este „sindromul oboselii cronice”, o afecţiune căreia medicii nu reuşesc să-i identifice cauzele. De-a lungul timpului, cercetătorii au lansat mai multe teorii pentru a găsi cauza acestei boli, de la nanobacterii la retrovirusuri.

Recent, însă, unele studii efectuate asupra melatoninei în Statele Unite ale Americii au început să ofere câteva indicii care ar putea ajuta la descifrarea misterului oboselii cronice. Aceste cercetări sugerează că, fără să ne dăm seama, ne atacăm în fiecare seară organismul prin expunerea la lumina albastră.

• Cel mai mortal animal din lume nu este cel la care vă așteptați
• Ce spun hainele prea strâmte despre sănătatea noastră emoțională?

Melatonina, cheia unui somn odihnitor

Melatonina este un hormon produs de glanda pineală, care este situată între cele două emisfere ale creierului. Glanda produce o cantitate mare de melatonină până la pubertate, când nivelul producţiei începe să scadă. Organismul produce melatonină mai ales noaptea.

Melatonina are un rol important în reglarea „ceasului biologic” al fiecărei persoane. Glanda pineală este extrem de sensibilă la lumină, iar câteva cercetări recente au arătat că ea secretă cantitatea necesară de melatonină doar în condiţii de beznă totală.

Atunci când lumina atinge receptorii fotosensibili aflaţi în retină, semnalele nervoase ajung la glanda pineală, iar producţia de melatonină este oprită. Acest lucru dereglează ritmul circadian al oamenilor, ceea ce conduce la oboseală şi chiar la un număr de afecţiuni.

În lumea modernă, numeroase dispozitive electronice continuă să emită lumină mult după apus, dereglând ceasul biologic al corpului. În 2007, Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului, entitate ce ţine de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a declarat că munca în ture este, „probabil”, un factor cancerigen. Această concluzie s-a conturat în urma mai multor studii care au arătat că reducerea nivelului melatoninei în timpul nopţii conduce la o incidenţă mai mare a tumorilor canceroase.

Primul om care lansat ipoteza unei legături între munca nocturnă şi riscul de a dezvolta cancer a fost epidemiologul american Richard Stevens. În 1987, când a scris prima lucrare pe această temă, ideea sa a fost considerată „ţicnită” de către ceilalţi oameni de ştiinţă, a mărturisit profesorul. Cercetătorul a ajuns la această idee încercând să afle de ce rata cancerului la sân a cunoscut o creştere semnificativă începând cu 1930. În acel deceniu, în societăţile industriale a fost introdusă tura de noapte, fiind considerată la acea vreme drept un semn al progresului.

Dacă propunerea sa a fost iniţial privită cu scepticism în mediile ştiinţifice, ea a început să fie acceptată după ce au fost publicate studii noi care arătau o incidenţă mai mare a cancerului la sân în rândul femeilor care lucrează în tura de noapte. De asemenea, cercetări efectuate pe animale au arătat că, atunci când ritmul circadian al acestora este dereglat, numărul tumorilor canceroase creşte, iar speranţa de viaţă este redusă. Mai mult, alte studii indică faptul că bărbaţii care lucrează în tura de noapte prezintă o rată mai mare a cancerului la prostată.

Dacă reducerea producţiei de melatonină pe timp de noapte este unul din factorii care conduc la o viaţă mai scurtă, o altă tendinţă înregistrată în ultimii ani îngrijorează numeroşi oameni de ştiinţă: expunerea oamenilor la lumină albastră după apus.

Trecerea de la lumină roşie la lumină albastră

Oamenii folosesc lumina artificială de mai bine de un secol, iar sursele de iluminat populare de-a lungul acestei perioade, precum becurile incandescente, emit lumină roşie (cu o lungime de undă mai mare). În ultima vreme, acestea au început să fie înlocuite de lămpi ecologice, ce sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic. Diferenţa este că, de cele mai multe ori, lumina emisă de aceste becuri „eco” este de culoare albastră (cu o lungime de undă mai mică).

De asemenea, dispozitivele electronice cresc în popularitate la nivel mondial, iar acestea emit la rândul lor lumină albastră. Pe lângă televizoare şi computere, ultimii ani au adus creşterea semnificativă a apetitului publicului larg pentru telefoane mobile şi tablete electronice. Conform unui raport elaborat de Gartner, anul trecut au fost vândute 1,6 miliarde de dispozitive mobile, cu 31,8% mai multe decât în 2009.

Un sondaj efectuat anul acesta în Marea Britanie a arătat că 16% dintre femei şi 18% dintre bărbaţi nu se dezlipesc de telefonul mobil nici măcar în pat, iar pe măsură ce smartphone-urile vor fi adoptate de o parte tot mai mare al populaţiei, se aşteaptă ca procentul să crească. Mai mult decât atât, un studiu efectuat de cercetătorii de la Cambridge University Hospitals a arătat că 72% dintre adulţii din Marea Britanie verifică reţelele de socializare imediat înainte de a se culca.

Toate aceste date par să indice că oamenii sunt din ce în ce mai expuşi la lumină albastră. De ce sunt oamenii de ştiinţă îngrijoraţi de acest fapt? Răspunsul este simplu: deşi toate tipurile de lumină afectează secreţia de melatonină, cercetătorii au descoperit recent că lumina albastră – mai exact, cea cu o lungime de undă de 446-477 nanometri – este mult mai eficientă decât celelalte în a suprima producţia de melatonină.

Lumina albastră – sursa oboselii şi a lipsei de somn?

Pentru a testa această ipoteză, mai mulţi cercetători de la Universitatea din Basel, Elveţia, au conceput un experiment simplu, la care au participat 13 voluntari de sex masculin. Aceştia au fost rugaţi ca, timp de două săptămâni, să utilizeze un computer înainte de a se culca.

În prima săptămână, voluntarii au petrecut 5 ore în fiecare noapte în faţa unui monitor vechi, care emite mai ales lumină fluorescentă şi foarte puţină lumină albastră. Apoi, în cea de-a doua săptămână, cei 13 bărbaţi au petrecut o durată similară de timp în faţa unui monitor cu LED-uri, al cărui ecran emitea de două ori mai multă lumină albastră.

Cercetătorii au descoperit că nivelul melatoninei în corpul persoanelor expuse mult timp la lumină albastră creştea mult mai lent, iar această întârziere se menţinea de-a lungul întregii nopţi.

Atunci când au fost supuşi unor teste de memorie, voluntarii care au petrecut timp în faţa monitoarelor cu LED-uri au avut rezultate mai bune. Oamenii de ştiinţă spun că acest lucru sugerează că lumina albastră menţine oamenii într-o stare alertă, suprimând producţia de melatonină.

Într-un alt experiment, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel au analizat efectul becurilor incandescente în comparaţie cu cel al lămpilor de iluminat fluorescente, care emit mai multă lumină albastră. Rezultatele studiului au arătat că organismul bărbaţilor expuşi la lumina albastră a produs cu 40% mai puţină melatonină decât atunci când au fost expuşi la lumina becurilor incandescente. De asemenea, voluntarii expuşi la lumina albastră s-au declarat a fi mai treji la o oră după expunere.

Faptul că lumina albastră are un efect de «trezire» asupra organismului a fost confirmat de un studiu separat, efectuat de un grup de cercetători americani într-un azil de bătrâni. Cercetarea efectuată pe 28 de voluntari a indicat că persoanele care au fost beneficiat de 30 de minute de expunere la lumină albastră ziua timp de 4 săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor cognitive în comparaţie cu cei care au fost expuşi la lumină roşie.

De asemenea, experimente efectuate în Japonia şi în Scoţia au arătat că rata criminalităţii din anumite zone scade atunci când lumina albastră este folosită în iluminatul public. Tot în Japonia, oficialii feroviari au observat numărul persoanelor care încearcă să se sinucidă aruncându-se în faţa trenului a scăzut după ce la capătul peroanelor au fost instalate corpuri de iluminat ce emiteau lumină albastră.

Aşadar, lumina albastră poate avea efecte benefice asupra corpului uman, dar numai în cazul în care aceasta este folosită în timpul zilei, când nu blochează producţia de melatonină a corpului.

Cum ne putem feri de efectele nocive ale luminii albastre?

Ca urmare a descoperirii rolului negativ pe care lumina albastră îl are asupra sănătăţii umane, reacţiile nu au întârziat să apară.

O echipă de cercetători de la Universitatea John Caroll din Ohio, SUA, au conceput o lampă de iluminat dedicată proaspetelor mămici după ce au aflat că lumina albastră se află printre factorii care conduc la apariţia depresiei postpartum, care afectează aproximativ 10-15% dintre femeile care au născut. Deoarece acestea sunt nevoite să se trezească de mai multe ori în timpul nopţii pentru a îngriji bebeluşul, aprinderea constantă a lămpii de iluminat afectează grav producţia de melatonină. Cu timpul, ritmul circadian al femeii va fi dereglat, acest lucru conducând la depresie.

Pentru a contracara această problemă, cercetătorii au conceput o lampă ce emite lumină doar în porţiunea roşie a spectrului luminos, astfel că aceasta poate fi folosită şi în timpul nopţii fără a afecta producţia de melatonină.

De asemenea, pentru a contracara efectul nociv al luminii albastre emise de dispozitivele electronice, cercetătorii au creat o pereche de ochelari care filtrează razele luminoase din acest spectru.

Şi oficialii de la NASA s-au arătat interesaţi de conceperea unui bec special, care să ajute astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională să fie într-o stare alertă în timpul orelor de lucru şi care să încurajeze somnul în perioada dedicată repausului.

Până la conceperea acestei lămpi speciale, doctorii recomandă o bună „igienă a somnului”: dormitorul trebuie să fie folosit exclusiv în scopul somnului, iar dispozitivele electronice nu trebuie folosite cu mai puţin de 60 de minute înainte de ora de culcare. De asemenea, dacă ne trezim în timpul nopţii, specialiştii recomandă să evităm să aprindem lumina.

Dacă, în ciuda recomandărilor făcute de specialişti, nu vă puteţi dezlipi de computer în timpul serii, puteţi încerca F. lux, o aplicaţie care ajustează gama de culori a monitorului astfel încât noaptea acesta să emită mai puţină lumină albastră. Chiar dacă folosiţi acest program, nu trebuie subestimat pericolul pe care dispozitivele electronice îl prezintă asupra sănătăţii dumneavoastră.

Dr. Michael Hastings de la Cambridge University Hospitals subliniază faptul că „adulţii nu realizează că folosirea computerelor a telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice are un impact semnificativ asupra somnului şi asupra sănătăţii umane”. Adrian Williams, profesor la London Sleep Centre, afirmă la rândul său că „oboseala constantă de care sunt afectaţi oamenii nu este provocată de vreo boală nouă, ci de stilul «mereu conectat» al acestora„.

Aşadar, semnalul de alarmă a fost tras. Depinde doar noi dacă vom reacţiona în consecinţă sau dacă vom continua să cedăm tentaţiilor electronice, cu preţul sănătăţii noastre.