Prima pagină Stiinta

Cu metroul pe sub UE

descopera@mpg.ro 07.18.2007 | ● Vizualizări: 93
Cu metroul pe sub UE     Cu metroul pe sub UE + zoom
Galerie foto (4)

Dorinta de unificare a statelor europene capata o noua dimensiune fizica: aceea subterana. Cu o viteza de peste 500 km/h si cu o retea la nivel continental, Eurometroul pare o idee desprinsa din filmele SF. Totusi, tehnologia exista, avantajele sunt indiscutabile si, odata depasit obstacolul costurilor enorme, proiectul ar putea deveni realitate.

La originea ideii se afla nimeni alta decat tara ceasurilor cu cuc, a bancilor sigure si a ciocolatei – Elvetia. Ca raspuns la aglomerarea tot mai mare a spatiului aerian si a soselelor, inginerii elvetieni au propus un nou sistem de transport public subteran, impins la extrem.

Desi faza initiala a proiectului viza doar teritoriul Elvetiei, potentialul trenului face din acesta o solutie mai mult decat viabila pentru calatoriile prin intreaga Europa. Ca argument hotarator, este suficient sa mentionam economia de timp: sunt necesare doar 10 minute pentru a parcurge distanta de 50 de kilometri dintre orasele Lausanne si Geneva...

Tren fara roti – avion fara aripi

Proiectul Swissmetro/Eurometro este rodul combinarii a mai multe tehnologii revolutionare. Trenul se bazeaza pe un sistem de levitatie magnetica (Maglev): el urmeaza sa pluteasca deasupra sinelor la inaltimea de 20 mm, evitand astfel forta de frecare uriasa pe care o presupune rularea la viteze ridicate. Pentru propulsie, inginerii vor utiliza motoare electrice liniare, al caror consum de energie se va situa la jumatatea celui realizat de mijloacele feroviare actua­le.

Mediul de functionare va consta in doua tuneluri principale (tur-retur), partial vidate pentru a reduce presiunea aerului si, in consecinta, a rezistentei la inaintare. Daca pana acum a fost vorba despre probleme mai mult sau mai putin specifice trenurilor, iata ca intra acum in scena tehnologia aeronautica. Datorita caracteristicilor sistemului, interiorul vagoanelor va presupune presurizarea aerului, astfel incat habitaclul acestora nu va fi foarte diferit de cel al unui avion. Trenurile ar urma sa aiba o capacitate de 400 de pasageri fiecare.

Cuvantul de ordine: securitate

Vehiculele Eurometro vor oferi confortul unui avion, in conditii de maxima securitate. In statii, usile automate si camerele de presurizare vor permite tranzitul lipsit de riscuri al pasagerilor pe doua niveluri: unul superior, cu receptie si zona de check-in, si unul inferior, pentru imbarcare/debarcare, conectate prin lifturi de mare capacitate. Coliziunea intre vehicule va fi evitata gratie utilizarii de tunele separate pentru fiecare sens de mers, in timp ce traficul va fi de un singur tip: pasageri (fara materiale periculoase).

Stabilitatea trenurilor va fi controlata de un sistem computerizat de ghidare care va elimina riscul deraierii. Infrastructura va beneficia de conditii climaterice independente de mediul extern, iar securizarea accesu­lui si a caii de rulare va elimina probabilitatea unor atacuri de tip terorist venite din afara. In fine, eventualitatea unor catastrofe tipice acestui mediu – incendii, de pilda – va fi inlaturata prin utilizarea de materiale ignifuge si prin concentratia scazuta de oxigen din tunel. Pe langa toate acestea, in caz de accident, supravietuirea pasagerilor va fi garantata si de un sistem de represurizare rapida, caruia i se vor adauga tunelurile transversale, care vor facilita sosirea prompta a echipelor de asistenta si evacuare.

Un dezavantaj ingropat in avantaje
Vestea rea: 40 de miliarde de euro – acesta este costul estimat pentru constructia unei rute Eurometro ce ar lega orasele Lyon, Geneva, Lausanne, Berna, Lucerna, Zürich, St. Gallen, München, Salzburg si Viena. Totusi, suma nu mai pare atat de impresionanta daca este confruntata cu potentialul turistic si de afaceri pe care il presupune parcurgerea distantei Lyon-Viena in numai 200 de minute. In plus, veniturile rezultate din capacitatea de transport de 216.000 de pasageri pe zi fac din amortizarea costurilor o perspectiva realista. Primele rute ale Swissmetro ar putea deveni operationale incepand cu anul 2020, iar integrarea la nivel european este prevazuta pentru 2030-2050.

Foto: Swisstro, Mediafax

 
Tag-uri: Eurometro | metrou | Europa

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI