O descoperire arheologică a scos la iveală un detaliu inedit despre comerţul efectuat de vikingi acum mai bine de 1.000 de ani

Studiul a analizat cinci oase de cod datând din era vikingă (aproximativ perioada 800-1066 e.n.), din portul Haithabu de la Marea Baltică, scrie Science Daily.

Haithabu este acum un sit în patrimoniul statului german, dar în perioada în cauză aparţinea danezilor. ADN-ul acestor peşti conţin semnături genetice găsite în populaţia de cod arctic, de lângă coasta Lofoten, arhipeleagul nordic al Norvegiei.

• Ruinele unei săli a miedului, unul dintre cele mai importante locuri ale vikingilor, au fost descoperite…
• Două bărci funerare ale wikingilor, descoperite în Suedia, oferă informaţii preţioase

Aşadar, cercetătorii susţin că descoperirile arată că peştele (sub formă de batog uscat – o metodă veche de conservare a peştelui) era transportat aproximativ 2.000 de kilometri, din nordul Norvegiei în regiunea baltică.

Înainte de acest studiu, nu a existat nicio dovadă istorică sau arheologică a unui comerţ cu batog uscat înainte de secolul al XII-lea, aşadar, noul studiu împinge înapoi cu cel puţin un secol în timp începerea acestei activităţi.

Este totuşi nevoie de alte studii mai ample pentru a stabili exact dacă vikingii făceau comerţ cu acest produs sau dacă era hrană pentru voiaj. Chiar şi aşa, cercetătorii susţin că oasele de la Haithabu reprezintă cea mai veche dovadă a peştilor din nordul Norvegiei care au fost consumaţi în Europa continentală.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Bogăţia uriaşă pe care vikingii o deţineau pe o mică insulă din Marea Baltică. Întreaga Suedie era mult mai săracă

De ce puternicii vikingi nu au putut cuceri micuţa Irlanda

Povestea fascinantă a lui Leif Erikson, vikingul care a descoperit America cu 500 de ani înaintea lui Columb

Un nou studiu arată cât de complexă şi bine pusă la punct era o aşezare vikingă din Marea Britanie