Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare

Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija, junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti.

• Test de cultură generală. Cum rămâne aprinsă torța Olimpică?
• Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să…

Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera literară. Una dintre şederi a fost la Focşani, unde soţul ei a fost preşedintele tribunalului local. Aici, în calitate de soră de caritate la Crucea Roşie, Hortensia Papadat-Bengescu a îngrijit, în timpul Primului Război Mondial, în Gara din Focşani, soldaţii bolnavi.

Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.

Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar.

Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună”, afirma istoricul literar Nicolae Manolescu.

Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.

În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 decembrie:

1626 – S-a născut Regina Christina (1644–1654), protectoare a culturii şi ştiinţei; la curtea ei a trăit, în ultimii ani ai vieţii, René Descartes, pe care l-a protejat; în 1645, prin grija ei, a fost tipărit primul ziar suedez. A abdicat în favoarea lui Carol X Gustav (m. 19.04.1689)

1860 – S-a născut generalul Ion Dragalina, erou al primului război mondial, căzut la datorie în prima linie a frontului, în Valea Jiului (m. 24.10.1916)

1862 – S-a născut Georges Leon Jules Marie Feydeau, dramaturg (piesa „Puricele”) (m.5 iunie 1921)

1865 – S-a născut compozitorul Jan Sibelius, creator al şcolii muzicale naţionale (m. 1957)

1876 – S-a născut Constantin I. Moisil, istoric, considerat întemeietorul numismaticii româneşti (m. 20 octombrie 1958)

1903 – A încetat din viaţă compozitorul Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847)

1908 – S-a născut Nicolae Julea, compozitor român de muzică simfonică (m. 11 iunie 1986)

1923 – A încetat din viaţă Joseph Pothier, călugăr şi savant, reformator al muzicii ecleziastice culte

1927 – A încetat din viaţă Paul Gore, istoric şi om politic, membru de onoare al Academiei Române (n. 27 iulie 1875, Chişinău)

1933 – S-a născut regizorul de teatru şi film Alecu Croitoru, membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu-le” (1944), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma

1943 – S-a născut James Douglas „Jim” Morrison, solistul celebrei formaţii „The Doors” (m. 3 iulie 1971)

1972 – A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei „Discobolul” (n. 1 decembrie 1911)

1980 – John Lennon, membru al formaţiei „Beatles”, a fost asasinat de Mark David Chapman, unul dintre fanii lui (n. 9 octombrie 1940).

1991 – În România a avut loc referendumul privind Constituţia

1991 – A fost adoptată „Declaraţia de constituire a Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, care consfinţea desfiinţarea Uniunii Sovietice. Hotărîrea a fost luată de cei trei preşedinţi de state – Boris Elţîn (Rusia), Leonid Kravciuc (Ucraina) şi Stanislav Ciucekievici (Belarus)

1996 – A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada 1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii „La lilieci”, piese de teatru „Iona”, „A treia ţeapă”) (n. 19 februarie1936).