Cercetătorii au identificat originea bârfei şi beneficiile pe care aceasta le-a adus omenirii

Descoperirile sugerează că, la oameni, creierul este programat în aşa fel încât să răspundă la bârfă. Acest lucru susţine o teorie anterioară potrivit căreia bârfa i-a ajutat pe oamenii primitivi să prospere. 

„Bârfa ne ajută să prezicem cine ne este prieten şi cine nu”, e explicat autorul studiului, profesorul Feldman Barrett de la Universitatea Northeastern. 

• Regele Charles al III-lea este „mai bolnav decât lasă să se vadă”
• China și SUA ar trebui să fie parteneri, a declarat Xi Jinping

Barrett face parte dintr-o echipă care studiază modul în care bârfa afectează nu numai ceea ce ştim despre un necunoscut, ci şi ceea ce simţim în legătură cu el. Până acum, oamenii de ştiinţă au arătat că obţinerea informaţiilor „la mâna a doua” poate avea un efect puternic. 

În ultima sa cercetare, Barrett a vrut să găsească răspunsul la o altă întrebare: „Odată ce zvonurile ne-au determinat să îl vedem pe un individ într-un anumit fel, este posibil ca noi chiar să îl vedem diferit?”. Întrebarea poate părea ciudată, însă ea are sens atunci când luăm în considerare faptul că, la oameni, creierul are mult mai multe conexiuni între regiunile care procesează informaţiile vizuale şi zonele implicate în producerea emoţiilor de bază. 

În studiu, echipa coordonată de Barrett a pus un grup de voluntari să analizeze poze ce conţineau atât chipurile unor oameni, cât şi câte o bârfă despre aceştia, precum: „a aruncat cu un scaun într-un coleg de clasă”(bârfă negativă)  sau  „a ajutat o femeie în vârstă să traverseze strada” (bârfă pozitivă). 

Apoi, cercetătorii au urmărit modul în care creierele voluntarilor răspund la tipuri diferite de informaţii. Pentru a realiza acest experiment, subiecţii au urmărit cu un ochi o imagine şi cu celălalt o alta (de exemplu un ochiul drept un chim, în timp ce ochiul stâng vedea o casă). Aceste imagini diferite au creat ceea ce se numeşte rivalitate binoculară. Mai exact, creierul uman percepe imaginile pe rând. Aşadar, în mod inconştient, tinde să se concentreze asupra celei pe care o consideră mai importantă.

În studiu, oamenii de ştiinţă au constatat că voluntarii se concentrau mai mult pe imaginile care prezentau chipuri asociate cu bârfa de tip negativ. „Bârfa nu influenţează doar opinia pe care o avem despre oameni, ci şi modul în care îi percepem vizual”, a explicat Barrett. 

Descoperirea sugerează că suntem „programaţi” să fim mai atenţi la persoanele despre care ni s-a spus că sunt periculoase, neplăcute sau mincinoase. Iar această teorie este susţinută şi de alţi oameni de ştiinţă care explică faptul că din punct de vedere evolutiv, ipoteza are sens. 

„Am fost încântat să văd lucrarea. De mulţi ani, oamenii ca mine tot spun că interesul nostru intens pentru bârfă nu este chiar un defect de caracter. Face parte din cine suntem. Este aproape un eveniment biologic care există din motive evolutive bune”, a declarat Frank McAndrew, profesor de psihologie la Knox College, Galesburg.

Încă de pe vremea în care oamenii primitivi trăiau în grupuri mici, indivizii aveau nevoie să ştie cine le poate deveni partener şi cine le este duşman. Aflarea acestor informaţii direct din propria experienţă putea fi un proces lent şi periculos. Aşadar, soluţia ideală era bârfa. Tocmai de aceea creierul uman este programat să acorde o atenţie deosebită bârfei negative. „Dacă cineva reprezintă competiţia, atunci vrei să creeze bârfe negative la adresa lui pentru a-l depăşi”.