Trei astronauţi au revenit cu bine pe Terra după o misiune de şase luni în spaţiu

Rusul Mihail Tiurin, americanul Rick Mastracchio şi japonezul Koichi Wakata, fostul comandant al ISS, plecaţi de pe Terra cu torţa olimpică, au aterizat la ora prevăzută, la 01.59 GMT, în stepele din Kazahstan, la bordul unei capsule ruseşti Soyuz.

Aterizarea a avut loc sub un cer senin, la o distanţă de 100 de kilometri de oraşul cel mai apropiat, Djerskazan.

• 28 de angajați Google, concediați după ce au protestat față de un acord încheiat cu Guvernul…
• Un studiu ar fi aflat de ce femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații

La ieşirea din capsula Soyuz TMA-11M, aceeaşi care i-a dus la bordul ISS la începutul lunii noiembrie, cei trei astronauţi au trecut printr-o examinare medicală, înainte de a-şi contacta rudele prin telefon, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea rusă.

Mihail Tiurin, Koichi Wakata şi Rick Mastracchio au părăsit Terra pe 7 noiembrie, pentru a petrece 188 de zile în spaţiu, luând cu ei torţa olimpică a Jocurilor de iarnă, care a avut loc din 7 până pe 24 februarie la Soci, în Rusia.

Ei i-au lăsat la bordul ISS pe ruşii Aleksandr Skvorţov şi Oleg Artemiev şi pe astronautul american Steven Swanson, cărora li se vor alătura, pe 28 mai, germanul Alexandre Gerst, americanul Reid Wiseman şi rusul Max Suraiev.

Marţi seară, astronautul Koichi Wakata, devenit în martie primul comandant japonez al ISS, a predat comanda staţiei americanului Steven Swanson, în cadrul unei ceremonii.

În timpul misiunii sale, astronautul nipon a putut să discute cu un micuţ robot umanoid, Kirobo, iar discuţia lor a reprezentat o premieră mondială.

El a contribuit, totodată, în aprilie, la conectarea capsulei Dragon a companiei SpaceX, alături de Rick Mastracchio. Acesta din urmă, cu o zi înainte de Crăciun, a efectuat o ieşire în spaţiu pentru a repara o pană de pe ISS.

Al treilea coechipier al lor, rusul Mihail Tiurin, în vârstă de 54 de ani, a acumulat, cu ocazia acestei misiuni pe ISS – a treia din cariera sa – un număr de 528 de zile petrecute în spaţiu, reprezentând mai mult de un an şi jumătate pe orbită.

Criza ucraineană, care a generat tensiuni între ruşi şi occidentali, ar putea avea repercusiuni asupra acestui avanpost şi laborator plasat pe orbită în 1998 care a costat în total 100 miliarde de dolari.

Rusia a anunţat marţi că nu intenţionează să prelungească exploatarea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) dincolo de anul 2020, aşa cum ar dori americanii.

„Prevedem că vom avea nevoie de ISS până în 2020”, a declarat marţi vicepremierul rus Dmitri Rogozin, renumit pentru retorica lui antioccidentală.

„După 2020, am dori să reorientăm aceste mijloace financiare spre alte proiecte spaţiale care au un viitor mai promiţător”, a continuat el.

Din cauza crizei ucrainene, agenţia spaţială americană a decis, la începutul lunii aprilie, să suspende toate contactele cu Rusia, cu excepţia colaborării pentru Staţia Spaţială Internaţională. NASA a anunţat că doreşte să prelungească durata de funcţionare a ISS până în anul 2024.

După retragerea din circulaţie a navetelor spaţiale americane, agenţia spaţială rusă – Roscosmos – a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

Surse: Mediafax, AP