Un oraş subteran, vechi de 5.000 de ani, descoperit în Turcia

Constructorii turci au descoperit din întâmplare unul dintre cele mai mari şi mai complexe oraşe subterane din lume, în regiunea Cappadocia din estul Turciei.

Regiunea este renumită pentru formaţiunile sale stâncoase spectaculoase, văile adânci şi ascunzătorile subterane, săpate în Antichitate în rocile vulcanice care alcătuiesc relieful acelei zone.

• Ducesa de Sussex a dezvăluit primul produs din brandul său American Riviera Orchard
• FMI a redus prognoza de creștere economică pentru România în 2024

Savanţii afirmă că noua descoperire reprezintă cel mai mare oraş subteran din Cappadocia, constând într-o reţea de tuneluri, întinsă pe o distanţă de 7 kilometri, în care au fost construite locuinţe, biserici secrete şi morminte.

Oraşul subteran datează din urmă cu 5.000 de ani şi a fost descoperit atunci când constructorii din regiune au găsit o reţea de tuneluri, în timp ce executau o serie de lucrări de excavaţie.

Tunelurile se află sub cetatea antică Nevşehir şi zonele adiacente acesteia.

Acea aşezare umană, construită pe mai multe niveluri, includea spaţii de locuit, bucătării, pivniţe pentru vinuri, capele şi scări care duceau la suprafaţă, potrivit unui studiu publicat în revista National Geographic.

Structura subterană seamănă foarte mult cu un alt oraş subteran, Derinkuyu, aflat în apropiere, ce a fost descoperit în 1963.

Derunkuyu avea în trecut până la 20.000 de rezidenţi, care locuiau sub pământ, într-un oraş subteran cu 11 niveluri şi cu 600 de intrări.

Acel oraş străvechi avea camere de dormit, grajduri, bucătării, guri de ventilaţie, morminte, camere comune şi săli de baie.

Ca şi Derinkuyu, oraşul subteran Nevşehir a fost construit de rezidenţii săi pentru a proteja de invadatori.

Potrivit cercetătorilor turci, Nevşehir este însă mult mai mare, având o suprafaţă triplă faţă de oraşul subteran Derinkuyu.

Cercetătorii de la Universitatea Nevşehir au realizat recent un studiu al unei galerii care se întinde pe distanţa de 4 kilometri, folosind tehnici de analiză geofizică şi tomografii seismice.

Rezultatele preliminare sugerează că acele coridoare subterane ar ajunge până la o adâncime de 113 metri.

În urmă cu milioane de ani, activitatea vulcanică din regiune a acoperit Cappadocia cu mai multe straturi de cenuşă vulcanică. Eroziunea a creat apoi un peisaj neobişnuit, alcătuit din formaţiuni de roci şi piscuri spectaculoase, denumite „coşurile de fum ale zânelor”.

Roca vulcanică, denumită „tuf”, era moale şi foarte maleabilă, dovedindu-se ideală ca material de construcţii.

Ideea construirii unor aşezări subterane le-a venit locuitorilor din epoca pre-bizantină pentru a se ascunde atunci când regiunea lor era invadată de perşi, arabi şi turcii selgiucizi.

„Această nouă descoperire va fi adăugată ca o nouă perlă, un nou diamant, o nouă mină de aur la bogăţiile Cappadociei”, a declarat Hasan Ünver, primarul din Nevşehir, într-un interviu acordat publicaţiei National Geographic.

Oficialul turc vrea să construiască în zonă „cel mai mare parc de distracţii antic”, care va include la suprafaţă hoteluri şi galerii de artă, iar în subteran mai multe piste de mers pe jos şi un muzeu.

„Intenţionăm chiar să redeschidem şi bisericile subterane”, a adăugat Hasan Ünver.