A fost identificat elementul cheie ce a stat la baza dezvoltării inteligenţei umane
Ce i-a făcut pe strămoşii noştri să se separe de maimuţe antropoide şi să evolueze atât de spectaculos? Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au căutat răspunsul la această întrebare, iar acum aceştia au descoperit răspunsul.
Secretul evoluţiei inteligenţei umane îl constituie copia genei SRGAP2. Cercetătorii de la Universitatea Washington au descoperit că acum 2,5 milioane de ani, o copie a acestei gene a apărut în strămoşii noştri.
Dublarea genei a permis celulelor din creierul uman să dezvolte mai multe conexiuni şi să se deplaseze cu o viteză mai mare, ceea ce a dus la dezvoltarea creierului. Acest proces explică modul în care specia noastră a dezvoltat capacitatea de a comunica verbal, de a avea un comportament complex şi de a folosi instrumente, aceste inovaţii având loc în aceeaşi perioadă în care a avut loc duplicarea genei SRGAP2.
Atât gena originală cât şi copia sa produc proteine care ajută creierul să se dezvolte. Două cercetări recente arată însă că cea de-a doua versiune a genei prezintă în plus un efect secundar benefic: permite neuronilor să dezvolte dendrite mai lungi (ramificaţiile care recepţionează impulsurile nervoase).
Acest lucru a dus la creşterea în mărime a creierului şi la apariţia neocortexului (zona din creier care gestionează aspectele complexe, precum gândirea conştientă şi limbajul). Aceste evenimente au avut loc în aceeaşi perioadă în care Australopithecus, hominidul primitiv, a început să se transforme în Homo sapiens. Oamenii de ştiinţă ştiau deja că Homo sapiens a avut nevoie de o capacitate cognitivă sporită pentru a putea gestiona structurile sociale complexe care îl deosebeau de australopitec; se pare că această gena a jucat un rol important în dezvoltarea acestei capacităţi.
Duplicarea genelor este un proces relativ rar în cadrul oamenilor. De când strămoşii noştri s-au separat de maimuţele antropoide, doar 30 de gene au trecut prin acest proces.
Pe lângă identificarea unui moment cheie din evoluţia creierului omului modern, descoperirea genei-duplicat SRGAP2 oferă şi noi perspective asupra afecţiunilor neurologice, printre care autismul, epilepsia şi schizofrenia, în cadrul cărora conexiunile celulelor nervoase sunt afectate.
Surse: Daily Mail, UPI
-
Au fost descoperite genele care influenţează dimensiunea creierului şi inteligenţa
Cercetătorii au identificat două gene care afectează dimensiunea creierului şi care prezintă o legătură atât cu IQ-ul, cât şi cu riscul de a dezvolta afecţiuni cerebrale precum boala Alzheimer.
› citeşte mai mult -
Inteligenţa oamenilor este ascunsă în spatele frunţii şi al urechii stângi (VIDEO)
Se pare că o echipă de cercetători americani a reuşit să descopere zonele exacte din creierul uman unde „se ascunde” inteligenţa. Oamenii de ştiinţă declară că momentul este unul de maximă importanţă pentru înţelegerea tainelor funcţionării creierului uman.
› citeşte mai mult -
Prejudecăţile apar ca urmare a nivelului scăzut de inteligenţă
Noi cercetări indică faptul că rasiştii şi, în general, oamenii care au prejudecăţi au un coeficient de inteligenţă scăzut.
› citeşte mai mult -
Organismele unicelulare au şi ele inteligenţa lor
Microorganisme din grupul mixogastridelor, forme de viaţă monocelulare care trăiesc pe materie vegetală în descompunere şi se hrănesc cu bacterii, s-au dovedit capabile să găsască drumul celmai scurt, printr-un labirirint, spre o sursă de hrană. Fenomenul, studiat de oamenii de ştiinţă de la mai multe insituţii de cercetare din Japonia, ar putea sta la baza proiectării unor bio-computere capabile să rezolve probleme complexe.
› citeşte mai mult -
Coeficientul de inteligenţă al adolescenţilor se poate schimba considerabil în câţiva ani
IQ-ul unui adolescent poate să crească sau să scadă cu aproximativ 20 de puncte în doar câţiva ani, relevă un nou studiu, care sugerează că nivelul de inteligenţă al tinerilor nu rămâne fix.
› citeşte mai mult -
Durerea de dinti, pretul platit de om pentru inteligenta
Potrivit unui studiu al cercetatorilor de la Smithsonian Institute, durerea de dinti este pretul pe care il platim pentru ca suntem atat de inteligenti: daca al nostru creier nu si-ar fi marit dimensiunile pe parcursul evolutiei, “furand” spatiu mandibulei, nu am suferi de durerile provocate de maselele "de minte”.
› citeşte mai mult
