Cele patru boli din laborator care ar putea decima populaţia globului

Autorii raportului sunt de părere că următoarea pandemie va fi provocată de om. Deşi pare a fi vorba de un scenariu dintr-un film SF, specialiştii se tem că virusul va proveni din laborator. Studiul estimează că o pandemie de acest fel ar putea infecta 15% din populaţia lumii, adică un miliard de oameni, provocând cca. 100 de milioane de decese.

Lynn C. Klotz şi Edward J. Sylvester, autorii raportului, susţin că există patru boli care ar avea capacitatea de a se extinde la nivel global. Prima este variola, care a ucis şi a desfigurat milioane de oameni. A doua ar putea fi gripa spaniolă, la fel cu cea provocată de virusul gripei în 1918, care a ucis 50 de milioane de oameni în doar 2 ani. O altă boală care ar putea crea probleme uriaşe este Sindromul Acut Respirator Sever, sau SARS, care, deşi este mai nouă decât celelalte două, se pare că are mortalitate mai mare. Cea de-a patra boală este gripa aviară, care, deocamdată nu se transmite de la om la om.

• Sfârșitul unei ere: Donald Trump suspendă Loteria Vizelor
• Fiul regizorului american Rob Reiner, acuzat pentru uciderea părinților. Ce pedeapsă riscă?

Agenţii celor patru boli, sau patogeni cu potenţial pandemic (PPP), sunt ţinuţi în viaţă în mai multe laboratoare. Variola este boala care are cele mai puţine şanse de a se transforma într-o pandemie, pentru că virusul respectiv mai există în doar două laboratoare, în Rusia şi Statele Unite, unde toţi angajaţii au fost vaccinaţi pentru a elimina posibilitatea de îmbolnăvire şi răspândire a bolii.

Între timp, virusul SARS, virusul gripal din 1918 şi H5N1 sunt studiate în laboratoarele din întreaga lume, medii care nu respectă neapărat cel mai înalt grad de biosiguranţă, numit BSL-4. Mai mult, pentru aceste trei virusuri nu există vaccinuri aprobate. Dacă luăm în considerare şi cele două laboratoare care au creat gripa aviară contagioasă în rândul dihorilor (simulând modelele umane), autorii raportului estimează că există cel puţin 42 de laboratoare în întreaga lume care studiază patogeni cu potenţial pandemic.

Deşi numărul nu pare foarte mare, specialiştii susţin că, pentru fiecare laborator, există şanse de 0,3% ca virusul să fie eliberat, ceea ce înseamnă că la fiecare 536 de ani există 80% şanse ca PPP să fie eliberaţi dintr-un laborator. Luând în calcul numărul de 42 de laboratoare, există o şansă de „scăpare” a cel puţin un PPP la 12,8 ani.

În 2003, un pacient care a fost infectat cu SARS în Hong Kong a zburat cu avionul în Toronto, ducând cu el virusul. În scurt timp, 438 de indivizi din Toronto au fost infectaţi, iar 44 dintre ei nu au supravieţuit. Gripa din 1918 a ucis 2,5% dintre cei infectaţi. În comparaţie, proporţia deceselor provocate de SARS este de 9,6%. Până acum, SARS a scăpat din laborator de tre ori, producând câteva infecţii secundare şi un deces.

Klotz şi Sylvester consideră că pentru a evita astfel de epidemii ar trebui luate măsuri drastice, dar necesare, precum menţinerea lucrătorilor în carantină la sfârşitul fiecărei ture de lucru şi impunerea standardelor de siguranţă BSL-4.

Sursa: Medical Daily