Prima pagină Istorie

Mica Înţelegere, alianţa promiţătoare a României care a fost distrusă într-o singură zi

02.16.2017 | ● Vizualizări: 7176

Situaţia internaţională era nesigură după Primul Război Mondial. Aliaţii învingători şi statele independente din Europa Centrală şi de Est au încercat să se asigure că o nouă agresiune germană nu va mai avea loc.

La 16 februarie 1923 la Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care cele trei ţări membre (România, Cehoslovacia şi Iugoslavia) aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale. 
În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în Europa, alianţa acţionând mereu pentru menţinerea statu–quo–ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles.
 
Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă) a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal.
 
Încă de la începutul activităţii, organizaţia a încercat să atragă în interiorul său Polonia şi Grecia. Mica Înţelegere devenise un punct de atracţie pentru statele mici. Cele trei state au luat de la bun început măsuri rapide şi concrete pentru a crea o zonă central europeană, aşa cum şi-au propus încă din 1918, dar pentru atingerea acestui scop era esenţial ca cele trei state să acţioneze în mod unitar. Principalul obstacol îl reprezentau cercurile revanşarde din Ungaria, Germania şi Italia, care doreau desfiinţarea Micii Înţelegeri.
 
Mica Înţelegere a fost rezultatul situaţiei internaţionale nesigure de după primul război mondial, în care Societatea Naţiunilor abia fusese creată, iar puterile învingătoare exercitau presiuni asupra aliaţilor mai mici. Mai mult, alianţa a fost grăbită de încercarea de restaurare intreprinsă de Carol de Habsburg, dar şi de planul francez de întemeiere a unei confederaţii danubiene, care ar fi presupus o slăbire a suveranităţii naţionale a celor trei state. România, Cehoslovacia şi Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult şi în final au format o alianţă, pentru a impune respectarea tratatelor de pace şi recunoaşterea pe plan internaţional a integrităţii lor teritoriale.
 
Pe plan internaţional, Mica Înţelegere s-a prezentat de la început ca un grup unitar şi solidar. Problema majoră cu care se confrunta era că tratatele semnate de marile puteri după încheierea războiului, lăsau cale largă revizionismului şi revanşismului. De aceea Mica Înţelegere era decisă să acţioneze ferm pentru a păstra ordinea politică, juridică şi teritorială instituită după război. Pentru prima dată se impune la conferinţa de pace de la Lausanne, unde reuşeşte să se afirme, susţinută fiind şi de statele mici şi mijlocii. Se poate spune că Mica Înţelegere a fost efectiv a cincea mare putere europeană.
 
Cu toate eforturile depuse pentru menţinerea păcii, după 1936 principiul forţei se impune definitiv în relaţiile internaţionale. Planul Hodza de reconciliere a Europei centrale este subminat de marile puteri fasciste şi revizioniste. Germania şi Italia reuşesc să spargă solidaritatea alianţei şi conving Iugoslavia să semneze pacte separate cu Bulgaria şi Italia. În acest climat tensionat se constituie un nou Directorat în patru. Sub presiunea Marii Britanii şi a Franţei, România şi Cehoslovacia se văd nevoite să adopte o atitudine concesivă faţă de Ungaria horthystă, sperând astfel să îşi salveze integritatea teritorială. În 1938 Germania anexează Austria, bizuindu-se pe aceeaşi politică concesivă a Marii Britaniei şi a Franţei. În fine, după mai multe eforturi disperate de a-şi păstra integritatea şi de a menţine principiul dreptului în relaţiile internaţionale, prin Acordurile de la München din 29 septembrie 1938, Directoratul european în patru distruge Mica Înţelegere. În acest fel se deschide drumul larg pentru planurile expansioniste ale Germaniei, care va dezmembra Cehoslovacia şi va atrage mai târziu România în rândurile Axei.
 
A constituit pentru mult timp un obstacol real în faţa revizioniştilor. Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München.
 
 
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 februarie:
 
1875 - A avut loc prima şedinţă publică a Societăţii Studenţilor în Medicină
 
1880 - A fost înfiinţată Legaţia română pentru Belgia şi Olanda, cu sediul la Bruxelles
 
1909 - Serbia mobilizează armata împotriva Imperiului Austro-Ungar
 
1918 - Ziua naţională a Lituaniei, zi la care Lituania a devenit independentă în urma Tratatului de la Brest-Litovsk
 
1923 - La Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care cele trei ţări membre (România, Cehoslovacia şi Iugoslavia) aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale. În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în Europa, alianţa acţionând mereu pentru menţinerea statu–quo–ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles
 
1925 - S-a născut Carlos Paredes, cel mai mare compozitor portughez de muzică pentru chitară (m. 23 iulie 2004)
 
1926 - S-a născut regizorul de film John Schlesinger; a semnat regia unor filme de succes: „Darling” (trei premii Oscar), „Departe de lumea dezlănţuită” (m. 25 iulie 2003)
 
1926 - A fost înfiinţată Fundaţia culturală “Regele Ferdinand I”
 
1930 - S-a constituit, la Bucureşti, Federaţia Romană de Fotbal şi s-a afiliat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Fotbal (FIFA)
 
1933 - A avut loc reorganizarea Micii Înţelegeri prin constituirea unui Consiliu Permanent al organizaţiei
 
1935 - A fost adoptată Legea pentru înfiinţarea Monetăriei Naţionale, prin care se asigura baterea monedelor metalice ale statului în ţară (de 4 ori mai ieftin ca în străinătate), urmată de Legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică
 
1941 - Ziua de naştere a preşedintelui Kim Jong II (16 februarie 1942) a fost declarată, prin decretul CC al Partidului Muncii din Coreea (PMC), cea mai mare sărbătoare naţională a Coreei de Nord. Zilele de 16 şi 17 februarie au fost declarate zile nelucrătoare
 
1949 - S-a născut, la Paris, Maria Elena Bjornson, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial (m. 13 decembrie 2002)
 
1955 - S-a născut actriţa Margaux Hemingway, fiica celebrului scriitor american Ernest Hemingway (s-a sinucis cu o supradoză la 2 iulie 1996)
 
1956 - Marea Britanie aboleşte pedeapsa cu moartea
 
1959 - Fidel Castro a preluat conducerea Cubei
 
1961 - Statele Unite ale Americii lansază pe orbită satelitul Explorer 9
 
1968 - România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane şi a reînfiinţat unitatea administrativ-teritorială tradiţională judeţul; au fost organizate 39 de judeţe, plus municipiul Bucureşti
 
1976 - S-a desemnat, la Barcelona, de către reprezentanţii a 12 state mediteraneene, “Convenţia pentru protecţia Mediteranei împotriva poluării”
 
1995 - A încetat din viaţă Victor Kernbach, prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui “Dicţionar de mitologie generală” (n. 14 octombrie 1923)
 
2000 - A încetat din viaţă actriţa Lila Kedrova; în anul 1965 a primit Premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, în filmul “Zorba grecul” (n. 9 octombrie 1919)
 
2004 - O echipă internaţională de astronomi a descoperit galaxia cea mai îndepărtată cunoscută pînă în prezent, a cărei lumină, percepută acum, a fost emisă pe cînd Universul se afla la începuturi