Cine a fost Doamna Godiva, una dintre primele femei care au luptat pentru scăderea taxelor?

Povestea spune că Godiva era o femeie de viţă nobilă măritată cu Leofric, Lodul de Coventry. Îngrijorată pentru locuitorii din Coventry pentru că soţul său impunea taxe prea mari, Godiva îl imploră pe Leofric de nenumărate ori să ridice această povară de pe umerii oamenilor de rând, dar el refuză. La un moment dat, lordul acceptă să facă însă acest lucru dar cu o singură condiţie – soţia sa trebuia să meargă dezbrăcată pe cal prin centrul oraşului.

Hotărâtă să îi ajută de oamenii de rând, Godiva acceptă această ruşine, se dezbracă şi pleacă călare în galop prin piaţa centrală acoperindu-se doar cu părul ei lung. Înainte să plece însă, femeia le cere locuitorilor să rămână în casele lor în acest timp şi să nu tragă cu ochiul afară.

Se crede că un bărbat, pe nume Tom, nu a rezistat însă tentaţiei şi a deschis fereastra pentru a o vedea în timp ce călărea dezbrăcată. Legenda spune că el a orbit. De aici a pornit denumirea dată de britanici voyeurilor – „Peeping Tom”.

FOTO: Wikipedia    

Înainte să îşi încheie marşul călare, Godiva şi-a confruntat soţul şi i-a cerut să îşi onoreze partea sa a înţelegerii. Leofric a acceptat şi le-a redus oamenilor datoriile.

Mulţi istorici consideră că această scenă legendară este doar un mit. Există însă şi surse care atestă generozitatea Godivei faţă de Biserică şi faptul că aceasta, alături de Leofric, ar fi ajutat la finanţarea mănăstirii benedictine din Coventry. Documentele consemnează, totodată, că ea ar fi fost una dintre puţinele femei proprietare de terenuri în Anglia acelor ani.

Mitul Doamnei Godiva pare să fi apărut pentru prima oară la circa 100 de ani de la moartea femeii în cartea unui călugăr englez cunoscut pentru exagerările pe care le făcea uneori în scrierile sale. Legenda lui Tom a fost adăugată mitului abia în secolul 16.

Povestea Godivei a fost popularizată ulterior în cântece şi în versurile Lordului Tennyson prin faimosul poem „Godiva’ apărut în 1840.

Sursă: History.com