Cum reuşesc oamenii să gândească?

Atunci când navigăm într-un mediu se activeză două tipuri de celule din creier, cele gliale aflate în cortexul coroidian şi celule de locaţie din hipocampus. Conform Science Daily, acestea formează un circuit ce permite orientarea şi navigarea în spaţiu.

Specialiştii sugerează că sistemul nostru intern de navigaţie are o importanţă mult mai mare. Ei au propus că sistemul are rol şi în „gândire”, fapt ce ar putea explica modalitatea în care cunoştinţele sunt organizate într-o structură spaţială. „Credem că informaţiile privind mediul din jur sunt stocate în creier prin intermediul unor spaţii cognitive. Acestea nu conţin doar date geografice, ci şi informaţii despre obiecte, relaţii şi experienţe”, a explicat Christian Doeller, principalul autor al lucrării.

• Cum funcționează anestezia?
• Cum ne influențează muzica?

Termenul de „spaţii cognitive” face referire la hărţi mentale în care noi ne aranjăm experienţele. Toate experienţele pe care le trăim conţin caracteristici fizice, fie că e vorba de un obiect sau o persoană, aşadar pot fi aranjate de-a lungul diferitelor dimensiuni”, a declarat Doeller. „Ne putem gândi la familia noastră în funcţie de înălţimea, umorul sau veniturile lor”, adaugă el.

În cadrul noii propuneri, echipa a combinat caracteristici individuale pentru a forma o teorie a gândirii. Teoria are la bază studiul laureatului premiului Nobel pentru Medicină din 2014, privind descoperirea celulelor „glia”. Activitatea celulelor „glia” din creierul oamenilor poate fi observată cel mai bine în timpul navigării prin spaţiu. De asemenea, aceleaşi celule se activează şi în momentul învăţării noilor concepte, după cum era prezentat într-un studiu din 2016. În cadrul acelui studiu, voluntarii au fost rugaţi să asocieze imagini cu păsări diferite prin lungimea gâtului sau a picioarelor, cu diferite simboluri, precum copaci sau clopote. Pasărea cu gât lung şi picioare scurte a fost asociată cu un arbore, în timp ce pasărea cu gât scurt şi picioare lungi a fost asociată cu un clopot.

Astfel specialiştii au demonstrat că anumite trăsături ale corpului pot fi reprezentate printr-un simbol. În timpul testului, specialiştii au detectat activitatea cortexului coroidian, la fel ca în timpul navigării.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Din secretele creierului uman – cele două mecanisme care ne controlează viaţa

Corpul – materia gandirii

„Folosim doar 10% din creier” şi alte mituri despre mintea umană

Limitele creierului nostru nu ne permit sa intelegem tainele Universului