Prima pagină Natura

Această specie bizară a supravieţuit fără sex timp de 18 milioane de ani

Alexandru Voiculescu | 09.25.2017 | ● Vizualizări: 814
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Savanţii de la Universitatea New York au analizat specia de viermi numită Diploscapter pachys pentru a înţelege cum aceasta a reuşit să supravieţuiască fără reproducere sexuată, fiind cel mai longeviv caz cunoscut. Având în vedere că, din punct de vedere evolutiv, reproducerea asexuată, prin clonarea individului, este aproape incapabilă de a îmbunătăţi bagajul genetic al noilor populaţii, este ciudat cum o specie a putut supravieţui atât de multă vreme fără să recurgă la reproducerea sexuată.

Totuşi, din această cauză, D. pachys are un bagaj genetic interesat şi unic, oamenii de ştiinţă observând că viermele rotund are câteva trucuri pentru a compensa deficienţele strategiei reproductive, scrie Science Alert.

„Fenomenul este unul important în înţelegerea geneticii evolutive deoarece contrazice ideea larg acceptată că reproducţia sexuală este necesară pentru a elimina mutaţiile dăunătoare şi pentru adaptarea la un mediu în schimbare”, a precizat David Fitch, de la Universitatea New York.

Ceea ce este asemănător cu alte organisme asexaule este că D.pachys a schimbat modul în care îşi face celeulele sexuale - spermatoizii şi ovulele. Procesul prin care celeulele sexuale se formează, numit meioză, implică o etapă care reorganizează selecţia genelor dintre perechile de cromozomi. Acest pas de recombinare genetică lipseşte la această specie, ceea ce înseamnă că descendenţii sunt copii aproape perfecte ale părinţilor. „Practic, animaelele se clonează”, adaugă Fitch.

În termenii evoluţiei, se pare că aceşti viermi „îşi pun toate ouăle într-un singur coş”. Chiar şi mai ciudat este că viermele are o singură pereche de cromozomi, în timp ce rudele cele mai apropiate au 5-7 perechi. Faptul că au o singură pereche de cromozomi este extrem de rar în lumea animală: o singură specie de furnici (Myrmecia pilosula) şi un vierme parazit (Parascaris univalens) sunt restul membrelor din acest grup restrâns.

Secretul acestei organizări neobişnuite se găseşte în structurarea cromozomilor. D. pachys nu şi-a pierdut cromozomii odată cu evoluţia, ci şi-a fuzionat genomul într-un singur lanţ reprezentativ. Rezultatul a fost un bagaj genetic solid şi divers pe care l-a pus într-un singur cromozom pe care care îl menţine în forma iniţială, prevenind orice reorganizare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoatele articole:

Primul caz de trecere de la reproducerea sexuată la cea asexuată la rechin

Oamenii de ştiinţă au descoperit care este scopul sexului

O descoperire demnă de filmele horror. Cercetătorii au găsit un vierme GIGANTIC

O boală înfricoşătoare cauzată de un vierme parazit se răspândeşte într-un ritm îngrijorător. ''Este ca şi cum ai avea un glonţ care se mişcă încet prin creier''