Oamenii de ştiinţă au identificat o variantă de gene specifice, care încep un proces biologic numit "tăierea sinaptică".
Tăierea sinaptică creşte semnificativ riscul unei persoane de a dezvolta schizofrenia - una dintre cele mai frecvente şi grave afecţiuni de sănătate mintală din lume.
Cauzele schizofreniei nu au fost elucidate de oamenii de ştiinţă timp de peste un secol, pentru că este practic imposibil să se reproducă un model precis al acestei afecţiuni în celule sau la animale. Acum, însă, oamenii de ştiinţă au identificat genele care sunt implicate. Dacă cercetătorii vor înţelege cum aceste gene influenţează tăierea sinaptică în timpul adolescenţei, ei vor avea o posibilitate să dezvolte o mai bună depistare a bolii şi un viitor tratament.
"Pentru prima dată, originea schizofreniei nu mai este într-o cutie complet neagră", a declarat Eric Lander, director la MIT şi Harvard, care nu a fost implicat în cercetare.
În 2014, o echipă de cercetători de la Şcoala Medicală de la Harvard a efectuat un studiu genetic , luând drept reper 36.989 de cazuri de schizofrenie şi 113.075 de consultaţii. Studiul a identificat 108 regiuni ale ADN-ului uman în care variaţiile genetice cresc riscul unei persoane de a se îmbolnăvi de schizofrenie.
Acum, au fost combinate datele de la analizele genetice a 100.000 de mostre de ADN din 30 de ţări diferite şi probe de creier postmortem de la aproape 700 de pacienţi, precum şi modele animale.
Cunoscută ca o componentă a complementului 4, gena C4 este asociată cu sistemul imunitar şi dezvoltarea creierului, iar cercetatorii au descoperit că aceasta variază în structur[ de la individ la individ. O analiză genetică a mai mult de 65.000 de oameni, cu şi fără schizofrenie, a identificat că cei care transportă o variaţie particulară a genei, şi anume pe cea care conduce la o expresie mai mare a acesteia în sistemul imunitar, au avut un risc mai mare de a dezvolta schizofrenie în adolescenţă.
Cercetătorii au testat această idee pe şoareci şi au descoperit că C4 este puternic implicată în procesul de tăiere sinaptică care apare în mod natural în creier în perioada când creierul se maturizează, trecând de la copilărie la adolescenţă. Cu cât expresia genei C4 este mai mare, cu atât mai multe sinapse (conexiuni între neuroni) au fost întrerupte (tăiate).
"Prin ingineria genetică, observând şoarecii cu lipsa genei C4, echipa a identifcat rolul acestei gene în creier. C4 are legătură cu neuronii, acolo unde aceştia se conectează cu alţi neuroni. În sânge, C4 este cunoscută pentru faptul c[ leagă microbii cu un semnal către celulele imunitare, că acesea ar trebui "consumate"", a explicat Clare Wilson, cercetătoare care a participat la studiu.
Analizele ţesutului cerebral al pacienţilor umani cu schizofrenie au arătat că acestea tind să aibă mai puţine conexiuni între neuroni, dovadă în plus că prezenţa unei variante de gene C4 extrem de activă poate tăia conexiunile neuronale din creier şi, astfel, expune individul la un risc crescut de a dezvolta semnele distinctive ale schizofreniei: halucinaţii, limitări emoţionale severe, precum şi o scădere a funcţiei cognitive.
"Acest studiu marchează punctul crucial în lupta împotriva bolilor mintale. Pentru că originile moleculare ale bolilor psihice sunt puţin înţelese, eforturile făcute de companiile farmaceutice de a urmări noile terapii sunt puţine şi rare. Acest studiu schimbă jocul. Graţie acestei descoperiri genetice vom putea fi martori a potenţialului testelor clinice, depistării precoce , tratamentelor noi şi chiar prevenirii bolilor", a declarat Bruce Cuthbert, directorul interimar al Institutului Naţional de Sănătate Mintală, care nu a fost implicat în cercetare.
Artistul Pablo Picasso (n. 25 octombrie 1881-d. 8 aprilie 1973) a avut o relaţie complicată cu femeile. ''Femeile sunt maşinării de tortură,'' îi spunea Picasso amantei sale Francoise Gilot, în 1943.
Pablo Picasso este considerat unul dintre cei mai faimoşi artişti ai secolului XX. În prezent, în muzeele din Barcelona, Paris şi alte locuri din lume pot fi regăsite opere care pot ajunge la peste 100 de milioane de dolari în cadrul licitaţiilor.
În iarna anului 1944, oraşul olandez Haga ducea o lipsă acută de hrană, la fel ca restul localităţilor din vestul Olandei. Soluţiile erau puţin şi disperate, iar olandezii au apelat la bulbii de lalea pentru a asigura un minim de hrană. Acesta este contextul în care un pediatru pe nume Willem Karel Dicke (1905 - 1962) a observat ceva neobişnuit: copiii din grija lui care sufereau de celiachie (sau boala celiacă) îşi reveneau, chiar dacă continuau să sufere de foamete.
Sean Connery, Roger Moore, Pierce Brosnan sau Daniel Craig? Indiferent care e ”Bond”-ul tău favorit, trebuie să ştii un lucru, şi anume că acest personaj adânc înfipt în imaginarul colectiv a fost plăsmuit de Ian Fleming după chipul şi asemănarea unui om care a existat cu adevărat!
Creierul este considerat centrul de control al organismului. Deşi este un organ atât de important, multe persoane au păreri eronate despre funcţiile pe care acesta le îndeplineşte. De pildă, deşi multe persoane consideră că pot realiza mai multe sarcini în acelaşi timp, conform unor studii este practic imposibil pentru creier să realizeze două treburi în acelaşi timp.
Grigori Yefimovich Rasputin s-a născut în 1869 într-un sătuc izolat din Siberia, dar a murit într-un palat rusesc pe 30 decembrie 1916, ucis de aristocraţi ruşi - cel puţin aceasta este varianta oficială.
Deşi multe războaie din istoria umanităţii au durat ani de zile, altele s-au încheiat la scurt timp. Însă chiar şi aşa efectele celor mai scurte războaie se resimt şi astăzi în politicile şi aşezarea geografică.
Bătălia de la Stalingrad (1942-1943), dintre Germania nazistă şi aliaţii săi pe de-o parte şi Uniunea Sovietică pe de cealaltă parte, nu este numai cea mai importantă bătălie din al Doilea Război Mondial, dar şi una dintre cele mai importante din întreaga istorie militară. S-a terminat cu victoria sovieticilor şi a reprezentat punctul de cotitură pentru Frontul de Est. A fost şi prima instanţă în care maşina de război germană a fost oprită. Ce a dus însă la acest eşec…
Atunci când Franţa a atacat Italia la sfârşitul secolului al XV-lea, Da Vinci s-a văzut nevoit să participe la război. Totuşi, având în vedere convingerile sale paşnice, creaţiile acestuia au fost probabil sabotate deliberat pentru a nu fi responsabile în omorârea oamenilor.
Pe 26 iunie 1940, în urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia şi nordul Bucovinei au fost cedate Uniunii Sovietice. Astfel că peste noapte, aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe un teritoriu străin în care originile, tradiţia, cultura şi religia lor nu erau acceptate.
Cercetătorii de la US Geological Survey (USGS) au determinat că regiunile cu permafrost (sol îngheţat) din emisfera nordică ascund o surpriză extrem de neplăcută: mercurul în cantităţi enorme - de două ori mai mult decât restul mercurului natural de pe planetă.