Home » Știință » O exoplanetă cu atmosferă primitivă poate da indicii cruciale cu privire la formarea sistemului nostru solar. ”Este un mare pas înainte”

O exoplanetă cu atmosferă primitivă poate da indicii cruciale cu privire la formarea sistemului nostru solar. ”Este un mare pas înainte”

O exoplanetă cu atmosferă primitivă poate da indicii cruciale cu privire la formarea sistemului nostru solar. ”Este un mare pas înainte”
Publicat: 13.05.2017
Un nou studiu dezvăluie o atmosferă primitivă care înconjoară o planetă distantă şi care poate da indicii esenţiale cu privire la formarea planetelor, plecând de la compoziţia chimică a acestora.

O echipă de cercetători internaţionali, condusă de Hannah Wakeford (NASA) şi de David Sing (Universitatea Exeter), a condus unul dintre cele mai detaliate studii asupra unui „Neptun cald” (HAT-P-26b) – o planetă cu dimensiuni similare ca cele ale lui Neptun, dar care îşi orbitează steaua mult mai aproape, scrie Science Daily.

Studiul a arătat că exoplaneta, găsită la aproximativ 430 de ani lumină de Terra, are o atmosferă compusă aproape în întregime din hidrogen şi heliu. Atmosfera aceasta primitivă sugerează că planeta s-a format mai aproape de steaua sa sau mai târziu în crearea sistemului solar (sau amândouă), comparativ cu giganţii Neptun şi Uranus.

Studiul a fost publicat în jurnalul Science pe 11 mai 2017.

Sing precizează că „această nouă descoperire impresionantă arată că există mai multă diversitate în atmosferele exoplanetelor decât s-a crezut anterior”. Acesta mai adaugă şi că „este un mare pas înainte în drumul nostru pentru înţelegerea modului în care se formează sistemele solare şi cum pot fi comparate cu al nostru”.

Cercetătorii au dorit să estimeze metalizitatea, un indicator care arată prezenţa elementelor mai grele decât heliul şi care poate spune ceva despre modul de formare al planetei.

În sistemul nostru solar, matalicitatea în Jupiter şi Saturn este de cinci ori mai mare, respectiv de zece ori mai mare ca cea de pe Soare, sugerând că „giganţii gazoşi” sunt alcătuiţi în principal din hidrogen şi heliu. În schimb, „giganţii de gheaţă”, Neptun şi Uranus, au metalicităţi de o sută de ori mai ridicate decât cea a Soarelui.

Savanţii consideră că acest lucru se întâmplă pentru că, atunci când sistemul solar se forma, Neptun şi Uranus se formau la marginea discului de praf. Ca rezultat, acestea au fost bombardate cu mult debris care era bogat în elemente mai grele. Spre deosebire de cele două, Juptier şi Saturn s-au format în zona mai caldă şi mai centrală a discului.

Exoplaneta HAT-P-26b confirmă această ipoteză, având metalicitatea cu 4,8 mai mare ca steaua pe care o orbitează, similar cu cazul lui Jupiter.

Wakeford precizează că „astronomii abia au început să investigheze atmosferele ale acestor planete distante cu masă similară ca cea a lui Neptun şi aproape imediat am găsit exemple care marg împotriva tendinţei din sistemul nostru solar. Acest fel de rezultat neaşteptat este ceea ce iubesc în explorarea atmosferelor de pe planetele extraterestre”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

NASA anunţă descoperirea deceniului: s-au găsit 7 planete de mărimea Pământului care orbitează aceeaşi stea într-o zonă locuibilă – VIDEO

Ascunde NASA detalii privind descoperirea a sute de exoplanete?

Misterele planetei Neptun: „luna” pierdută şi regăsită după 20 de ani, inele dispărute şi alte descoperiri (GALERIE FOTO)

Dovada că Planeta X există? Astronomii au observat ceva ciudat dincolo de planeta Neptun (FOTO)

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase