Prima pagină Stiinta

Ştiinţa somnambulismului - viaţa pe care unii o trăiesc dormind

Alexandru Safta | 03.16.2011 | ● Vizualizări: 20956
Ştiinţa somnambulismului - viaţa pe care unii o trăiesc dormind     somnambulism, somn, insomnie, mers in somn, sex in somn + zoom
Galerie foto (4)

Cu toţii ştim că somnul este menit să ne odihnească mintea şi trupul, fie că vorbim despre oameni sau animale. Un rol important în această refacere îl joacă, spun cercetătorii, visele. Ele ne permit, adesea, să fim interpreţii celor mai diverse şi fanteziste scenarii. Totul, însă, între aşternuturi, fără ca trupurile să ni se mişte mai mult decât, rareori, în unele zvâcniri spasmodice. Dar acest lucru nu caracterizează chiar 100% din populaţie. Mai există şi acea categorie de oameni care, din motive doar presupuse momentan, îşi părăsesc, inconştienţi, culcuşul în timpul procesului oniric şi, asemenea unor zombie, execută firesc şi implacabil diferite acţiuni rezervate stării de veghe. Aceştia sunt somnambulii şi nu lipsesc exemplele de cazuri când astfel de oameni au făcut sex în timpul somnului şi chiar au comis crime.


Chiar seîntâmplă

Există nenumărate poveşti cu somnambuli care s-au trezit, lapropriu, dezbrăcaţi în curţile caselor lor sau chiar în locuri maiîndepărtate. Conform unor sondaje, se pare că între 1 şi 15% dinpopulaţie este predispusă somnambulismului, o disfuncţie a somnuluice presupune angajarea unei persoane, fără a fi trează, în acţiuninefireşti. Somnambulismul frecvent poate duce la probleme desănătate, deoarece tulbură tiparele normale ale somnului. Dar ceanume provoacă acest fenomen şi care sunt mijloacele prin care elpoate fi controlat?

Mersul în somn apare în stadiile cele mai profunde ale somnului,atunci când undele cerebrale de frecvenţă joasă încep să semanifeste. Face parte dintr-un grup de dereglări cunoscute subdenumirea de parasomnii: comportamente neobişnuite sau activităţice au loc în timp ce un individ doarme. Aceastea variază, de lascrâşnitul dinţilor şi sindromul picioarelor neliniştite, până laacte sexuale şi hrănire în timpul somnului.



Experţii suntdepăşiţi

Dar atunci când vine vorba despre motive, despre ceea ce determinăsomnambulismul şi purtarea ciudată care îl însoţeşte, ştiinţadevine confuză. Această tulburare a fost considerată multă vreme odereglare relaţionată cu regiuni din creier responsabile decontrolarea excitabilităţii. Totuşi, căile specifice şi proceseleimplicate sunt încă necunoscute. Organismele noastre funcţioneazăconform unui ciclu de 24 de ore denumit ritm circadian, în cadrulcăruia activitatea undelor cerebrale şi hormonii fluctuează, înparte sub influenţa factorilor externi precum lumina, dar şistimulate de mecanisme interne. Unii cercetători cred ca micilevariaţii ale acestui ciclu ar putea fi relaţionate cusomnambulismul.

Sue Wilson, cercetătoare în cadrul departamentului dePsihofarmacologie al Universităţii din Bristol, Marea Britanie,conduce o clinică de somnambuli şi investighează cauzele acesteidereglări. Cercetarea ei s-a concentrat asupra legăturii dintrehormonii stresului şi parasomnii. "Este posibil ca somnambulii săaibă ritmuri circadiene de stres diferite 7 sunt mai stresaţi dupăun somn nocturn decât oamenii normali", declară cercetătoarea.Nivelurile de stres ale unui somnambul pot chiar creşte atunci cândacesta devine îngrijorat cu privire la tulburarea sa. "Este un cercvicios, îşi fac probleme pentru că sunt somnambuli şi astfel dau îninsomnie. Şi, desigur, dacă te privezi de somn, atunci cândinevitabil adormi, o vei face mult mai profund şi cresc şansele dea avea manifestări de somnambulism", mai adaugă Wilson.



Mitul

Conform unor zvonuri, trezirea artificială a unui somnambul arfipericuloasa, doarece acest lucru îi poate provoca un ataccerebral sau o altfel de avarie la nivelul creierului. Dar esteadevărat? Stephen Julan, antropolog la Universităţii din Sydneydezaprobă. El pretinde că adevăratul motiv pentru care un somnambulnu ar trebui trezit este acela că el se poate răni singur sau pecel care încearcă să îl trezească. Din punctul de vedere al unuisomnambul, poate cel mai înfricoşător aspect al tulburării saleeste acela că nu îşi poate aminti nimic din ce a făcut în acelrăstimp, sau măcar faptul că a mers în somn. O trezire bruscăîntr-o ipostază total nefirească poate stârni, deci, justificat, uncomportament ostil al individului. Aparent, creierul este capabilsă mascheze acele comportamente ciudate şi periculoase. Păreriledespre cum ar trebui gestionată situaţia unui somnambul în plinămanifestare a problemei sale sunt împărţite. Unii experţi susţin căei trebuie ghidaţi cu blândeţe şi grijă înapoi spre culcuş fără afi treziţi. Alţii contrează această idee şi susţin că trezirea unuisomnambul poate rezultă în dezorientarea sa, fără a-i fi totuşinocivă.

Cazuriextreme

Violuri şi chiar crime au fost comise în timpul unor episoade desomnambulism. Este un caz atestat cel al femeii care a fostvindecată de o rară tulburare a somnului ce o determină să facă sexîn mod inconştient, cu străini, în timp ce dormea.

Comportamentul femeii i-a afectat atât viaţa personală, cât şi pecea a partenerului său. Noaptea, în timp ce dormea, somnambulaaflată între două vârste şi care trăieşte în Australia, îşi părăsealocuinţa şi întreţinea relaţii sexuale cu persoane străine. Acestlucru a continuat pe parcursul mai multor luni de zile, fără cafemeia să aibă vreo amintire despre activităţile ei nocturne.Dovezi precum prezervative aruncate prin casă au alertat însăcuplul. La un moment dat, partenerul femeii s-a trezit, a văzut căaceasta lipseşte, a plecat să o caute şi a descoperit-o într-unplin act sexual. Desigur, iniţial bărbatul a fost sceptic cuprivire la resorturile fenomenului, dar o combinaţie de factori l-aconvinsă că era martor al unui caz de somnambulism. În timpul uneievaluări clinice a femeii, pacienta a fost testată de psihiatri şiverificată de probleme neurologice precum tumori cerebrale, care arfi putut cauza comportamentul neobişnuit. Niciuna dintre acesteexaminări nu a putut indentifică o cauză. Totuşi, s-a descoperit căpersoana vorbea în somn în timpul adolescenţei, iar atunci cândactivitatea creierului i-a fost cercetată în laborator, s-aconstatat un număr mai mare de excitări în timpul somnului profunddecât este normal. Aceste lucruri ar fi putut explicasituaţia.

Dar mai există şi cazuri extraordinare de somnambuli care şi-aupărăsit locuinţele şi şi-au condus maşinile ori s-au angajat încomportamente care altfel nu i-ar caracteriza. În 1987, Ken Parks acondus pe o distanţă de 23 de kilometri, de la el de acasă până lacasa socrilor, unde, odată ajuns, şi-a strangulat socrul şi şi-aînjunghiat soacra până i-a omorât. A fost achitat de acuzaţia deomor deoarece s-a constatat că era pur şi simplu somnambul în acelemomente, iar oamenii în starea de automatism nu au acces laîntreaga lor gamă de convingeri şi dorinţe, ceea ce facejustificată scuzarea lor. În acelaşi fel, un bărbat care a săvârşittrei violuri a fost absolvit de orice acuzaţii pe motiv că acelcomportament s-a datorat tulburării sale somnambulice. Dar estegreu de dedus dacă acţiunile desfăşurate în timpul somnului au vreolegătură de orice fel cu gândurile conştiente, mai ales atunci cândalţi factori, precum medicamentele şi alcoolul, intră în joc.Derulând un studiu pe baza crimelor săvârşite în somn şirelaţionate cu administrarea de substanţe halucinogene, expertul înastfel de probleme Mark Pressman i-a îndemnat pe medicii legişti sacântărească atent situaţiile înainte de a se grăbi la concluzii. Elpretinde că doctorii prescriu milioane de medicamente cu efecthipnotic în fiecare an, care se potrivesc prea puţin cu numărulrelativ scăzut de cazuri diagnosticate cu somnambulism indus demedicaţie.



Medicamente sau stil deviaţă

Mulţi somnambuli devin, pur şi simplu, astfel la un moment dat.Cazurile sunt mult mai numeroase în rândul copiilor, 30% dintreaceştia experimentând un episod de somnambulism sau o "noapte deteroare". Pentru adulţii care suferă de somnambulism sever, suntdisponibile tratamente medicamentoase. Totuşi, din experienţa luiWilson, mulţi somnambuli nu iau medicamentele prescrise în fiecarezi. Unii pacienţi îşi administrează medicamente precum peroxitina,benzodiazepamul, antidepresive triciclice şi clonazepam doarocazional, atunci cad vor să evite mersul în somn. Schimbările demediu se dovedesc a fi o reală problemă, aşa că somnambulii vor luaaceste medicamente numai când pleacă în vacanţă. Dar, exceptândaceastă medicaţie, există şi simple schimbări la nivelul modului deviaţă care pot ameliora starea unui somnambul. Adoptarea unui tiparregulat de somn este vital iar schimbările dietei, precum reducereadozei de cofeină, se crede că aduc mari beneficii. Cofeinaacţionează ca stimulent şi contribuie la insomnie, care foarte desmerge mână în mână cu somnambulismul. Asemenea altor tipuri dedereglări legate de somn, şi aceasta afectează cantitatea de somnneîntrerupt a unei persoane. Un studiu condus în 2002 de FundaţiaNaţională a Somnului a descoperit că 74% dintre americani sufereaude probleme de somn de cel puţin câteva ori pe săptămână. Pentrusomnambuli, somnul întrerupt poate conduce la o întreagă serie deprobleme. Aşadar, deşi somnambulismul este perceput ca ceva comic -cei mai ulţi oameni tind să vadă aceste cazuri ca pe niştepersonaje de tip zombie care circulă cu braţele intainse înaine -pentru somnambuli situaţia nu este deloc amuzantă.