Prima pagină Stiinta

Redefinirea umanului

Cecilia Stroe | 04.05.2007 | ● Vizualizări: 246
Redefinirea umanului     Redefinirea umanului + zoom
Galerie foto (1)

Cum se va petrece un uploading? Nanobotii ne vor scana creierele pana in cel mai mic detaliu, iar legaturile broadband vor retransmite informatiile unui mediu de stocare de mare capacitate. Odata cu aparitia sofisticatului mediu inconjurator virtual, ar putea aparea si un trup virtual pe care creierul uploadat sa-l poata locui.

Unele pasari de prada dispun de o privire atat de agera, incat pot depista un iepure de camp de la un kilometru si jumatate departare. Noi dispunem de microscoape care cantaresc mai putin de trei grame si de device-uri capabile sa scaneze tot ce misca in spectrul electromagnetic, de la raze X la unde radio si la tot ceea ce este intre ele. Dar ochii umani, in forma lor actuala, nu pot face niciunul dintre aceste lucruri. Exista insa deja retine artificiale care pot furniza nevaza­torilor o vedere artificiala cu rezolutie scazuta, astfel incat nu este decat o problema de timp pana cand vor fi creati ochi protetici perfor­manti. Cea mai mare provocare ar putea sa nu fie realizarea unui ochi artificial superior, ci remodelarea cortexului vizual astfel incat sa poata procesa informatiile si sa le transmita in restul creierului. 

Creier on-line
Ati visat vreodata sa trimiteti cuiva un mesaj doar prin puterea mintii sau sa dispuneti de un implant neural care sa-i faciliteze creierului dvs. accesul direct la Google? Sute de laboratoare academice si ale companiilor lucreaza la proiecte in acest sens. Cum ar fi Berlin Brain-Computer Interface, care-ti permite sa misti cursorul in jurul unui ecran doar cu ajutorul undelor cerebrale inregistrate de electroencefalograf si a 20 de minute de antrenament. 

Aparatura miniaturizata pentru Rezonanta Magnetica Functionala (fMRI) ne va permite sa marim continuu banda de frecventa dintre creier si computer, in cele din urma tolerand un soi de „masina de scris“ mentala care ca converteasca gandurile in text. Un micut transmitator ar putea trimite apoi textul catre un device implantat destinatarului, permitandu-i acestuia sa asculte mesajul fara sunet.  

Frumusete pentru toti
In general, nu exista prea multe divergente de opinie privitoare la cine arata bine si cine nu. Numeroase experimente au aratat ca, in timp ce in aceasta zona exista doar usoare diferente subiective legate de ideea noastra despre persoanele cu care ne-am dori sa avem de-a face, suntem programati din punct de vedere biologic sa agream anumite trasaturi faciale/fizice. Singurul mod de a ne schimba preferintele ar fi sa avem acces in interiorul circuitelor neuronale, unde sa operam severe sectionari ale conexiunilor. Pana cand ne vom hotari s-o facem, ne putem imbunatati vietile unii mergand la sala, altii la chirurgul estetician. Dar, pe masura ce siguranta si precizia tehnologiilor de modificare a trupului vor spori, ne vom putea schimba chipul/corpul cu eforturi minime si beneficii maxime. Atunci vom putea fi toti naucitor de atragatori.  

Psihokinezia
In pofida faptului ca procentul oame­nilor convinsi de posibilitatea de a manipula obiecte cu puterea mintii se ridica la 30%, istoria spune ca operatia cu pricina este un nonsens. Stiinta afirma ca nu exista persoane cu capacitati extrasenzoriale si ca nici nu au existat vreodata. Dar asta nu inseamna ca nu vom putea crea tehno­clarvazatori in mod artificial. Pana in 2030, vor fi pusi la treaba asa-numitii utility fog, „roiuri“ de robotei utilitari microscopici care sa zboare prin aer si sa se sincronizeze cu mem­brele robo­tizate. Combinand interfete creier-com­puter (de felul celei folosite de Claudia Mitchell pentru a-si misca mana artificiala) cu „utilitarii“, mintea noastra va intra in legatura directa cu o extrem de puternica robotica externa, care ne va inlesni psihok­inezia. Dupa ce va fi fost dezvoltat software-ul necesar, roboteii utilitari se vor dovedi capabili sa coopereze pentru a indeplini orice sarcina fizica. Odata conexiunea stabi­lita, printr-o programare corecta se poate obtine orice: sa arunci obiecte in aer, sa planezi deasupra solului, sa spargi un ou in timp ce te afli in cea­lalta parte a camerei – lucruri pe care intotdeauna v-ati dorit sa le faceti, dar n-ati avut mijloacele la indemana.   

O minte sclipitoare
Cand vorbim despre superinteligenta, avem tendinta sa ne gandim la felul in care aceasta este infatisata in fimele SF, adica la personajul capabil sa inmulteasca in propriul cap 6 numere  a cate 50 de cifre, sa invete zece limbi straine intr-o luna si alte clisee. O superinteligenta cibernetica va fi ceva radical diferit, in intregime supranatural, care ar putea schimba lumea complet, peste noapte. Nu ne putem imagina gandurile si actiunile unei superinteligente pentru ca acest lucru ne depaseste; ramane de vazut doar daca aceasta va fi dezvoltata prin uploading, neuroinginerie sau inteligenta artificiala.

Foto: Reuters, Photoland/Corbis


FACTS


Dependenta virtuala


Daca sistemele computerizate s-ar defecta iremediabil, economia mondiala s-ar prabusi. Nu mai putem trai fara laptop-urile, palm-urile, telefoanele noastre mobile, din ce in ce mai mici si mai performante.
In pofida controverselor inversunate cu privire la terapia cu celule stem, ingineria genetica a devenit subiect de fapt divers si, cel mai probabil in urmatorii cinci ani, o fiinta umana va fi clonata.  Dispunem la ora actuala de procesoare computerizate care functioneaza la nivel nanomolecular si de micromasini electromecanice care opereaza la dimensiuni celulare. Protetica electronica stabileste deja legatura directa cu sistemul nervos uman, iar implanturile electronice facute in creier pentru a trata Parkinson-ul reprezinta un loc comun. Oamenii de stiinta experimenteaza ochii electronici implantabili, iar noile vesminte integreaza in fibrele lor tehnologii digitale care sa le aduca un pas mai aproape de a deveni o parte din noi. In domeniul militar, uniformele la care lucreaza oamenii de stiinta vor imbraca trupul ca un fel de o a doua piele, capabila sa-i amplifice soldatului simturile, forta si abilitatea de a comunica, ba chiar sa schimbe directia unui glont care-l ameninta.  In cele din urma, realitatea virtuala, teleprezenta, implanturile digitale, nanotehnologia vor crea noi cai de interactiune, capabile sa inlocuiasca vorbirea; atunci vom comunica intre noi printr-un fel de telepatie digitala, downloa­dand informatii, experiente, aptitudini si chiar emotii la fel de usor precum descarcam la ora actuala un document de pe Internet. Vom deveni noi insine masini, ori masinile vor deveni niste versiuni imbunatatite ale noastre? Si in ce moment vom inceta a mai fi umani?

 

Tag-uri: nanoboti | creier | robot