De ce „răcim” când e frig?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă au aflat de ce temperaturile scăzute favorizează apariţia guturaiului, o infecţie virală foarte comună, numită popular şi „răceală” şi manifestată prin simptome foarte cunoscute: strănuturi, nas care curge, dificultate de a respira pe nas. 

Un grup de cercetători de la Universitatea Yale a constatat că temperaturile scăzute reduc apărarea imunitară naturală a organismului faţă de rinovirus (un agent patogen care provoacă o mare parte din cazurile de guturai). Cercetările au fost realizate pe şoareci şi pe culturi de celule umane provenite din tractul respirator, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

„Am arătat că există o interacţiune dependentă de temperatură între virus şi gazdă”, spune conducătorul studiului, Ellen Foxman.

Deşi se ştie bine că răcelile sunt mai frecvente toamna şi iarna, când temperaturile sunt mai scăzute, nu se ştia de ce se întâmplă asta, deoarece nu fusese lămurită relaţia dintre rinovirusuri şi variaţiile de temperatură.

Există peste 200 de specii de virusuri care pot provoca simptome de răceala. Rinovirusul este responsabil de 30-50% din cazuri. Dar şi rinovirusul poate fi de mai multe tipuri – oamenii de ştiinţă au descoperit peste 100, conform datelor provenite de la National Institute of Allergy and Infectious Diseases, SUA.

Studiul de la Yale explică, pentru prima dată, legătura dintre temperaturile joase şi activitatea virusului. Cercetătorii au descoperit că, la temperaturi mai ridicate, şoarecii infectaţi cu rinovirus produc un val de semnale imune antiivirale, care activează mecanismele naturale de apărare ale organismului, mecanisme care luptă împotriva virusului. 

În schimb, la temperaturi mai joase, şoarecii produc mai puţine semnale antivirale, astfel încât infecţia poate persista.

Specialiştii au întreprins cercetări şi asupra celulelor provenite din căile respiratorii umane, celule pe care le-au cultivat în laborator, în condiţii de temperatură diferite, şi le-au infectat cu rinovirus.

Au constatat că celulele infectate, menţinute la cald, erau mai predispuse să sufere moartea celulară programată – un fenomen normal, determinat de răspunsul imunitar şi care are ca scop limitarea răspândirii infecţiei în organism. În schimb, în cazul celulelor păstrate la rece, era mai puţin probabil să se întâmple acest fenomen.

Deci, explicaţia faptului că răcim mai des iarna ţine de faptul că respirăm aer mai rece, care răceşte căile respiratorii superioare şi favorizează activitatea rinovirusurilor.

Un virolog de la Universitatea Columbia, Vincent Racaniello, consideră însă că acesta este doar unul dintre mai mulţi factori care explică răspândirea infecţiei cu rinovirus, iar mecanismul complet este desigur mai complicat. 

„Răspunsurile simple ca acesta nu reprezintă niciodată întreaga poveste”, a spus el.

Sursa: The Times of India