De ce devenim leneşi vara?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Unul dintre elementele cheie este motivaţia. Când vremea este neplăcută, nimeni nu vrea să iasă din casă, însă atunci când soarele străluceşte, cerul este albastru, iar aerul este cald, oamenii experimentează un fel de chemare la destindere. Un studiu realizat în 2008 a constatat că în zilele ploioase, bărbaţi stau, în medie, cu 30 de minute mai mult la muncă, decât în zilele însorite. În 2012, un alt grup de cercetători, de la Harvard,  a ajuns la concluzia că atunci când vremea este urâtă, angajaţii sunt mai productivi. 

În schimb, atunci când vremea este bună, productivitatea scade. Pentru a determina de ce se produc aceste fenomene, oamenii de ştiinţă la Harvard au realizat un studiu pe studenţi. Participanţii la studiu au fost împărţiţi în două grupuri. Înainte de a începe lucrul, primul grup a fost expus la 6 fotografii în care erau prezentate activităţi plăcute realizate în aer liber, precum plimbatul cu barca. Participanţii din al doilea grup, în schimb, au fost rugaţi doar să îşi prezinte rutina zilnică. Rezultatele au scos la iveală că, aşa cum era de aşteptat, cei care au fost expuşi la fotografiile ce ilustrau activităţi relaxante în aer liber au fost mai puţin productivi. În loc să se concentreze la ceea ce aveau de rezolvat, ei se gândiseră la ceea ce ar fi putut face afară. Rezultatele au fost similare chiar şi atunci când vremea era ploioasă, ele fiind mai puternice în zilele însorite de vară.

Chiar dacă în fiecare anotimp mintea umană ar putea să găsească activităţi relaxante la care să se gândească, există dovezi care sugerează că vara, devenim leneşi şi nu mai gândim la fel de profund ca în alte perioade. În 1994, Gerald Clore, un pionier în cercetări care analizau modul în care ambientul care alterează starea de spirit afectează cogniţia şi judecata, a constatat că vremea poate duce la deconcentrare. Studiul a fost realizat pe 122 de subiecţi, atât în zile cu vreme bună, cât şi în zile cu vreme rea. Participanţilor li s-a spus că vor lua parte la un studiu asupra educaţiei superioare. Cu cât vremea era mai bună, cu atât oamenilor de ştiinţă le era mai uşor să îi convingă pe subiecţi să fie de acord cu nişte argumente care nu erau solide. În zilele senine, însorite şi calde oamenii se lăsau mai uşor convinşi atât de argumente puternice, cât şi de unele slabe. În schimb, când afară era înnorat, frig şi ploaie facultăţile critice ale participanţilor se îmbunătăţeau şi doar argumentele foarte puternice erau persuasive. 

Concluzia lui Clore a fost că în zilele călduroase oamenii se bazează mai mult pe „scurtături” mentale şi nu pe analiză reală. 

În aceeaşi ordine de idei, vremea de vară şi mai ales zilele caracterizate printr-un nivel ridicat de umiditate ne reduc atât atenţia cât şi nivelul de energie. Într-un alt studiu, s-a observat că umiditatea ridicată scade nivelul de concentrare şi creşte somnolenţă. De asemenea, o astfel de atmosferă alterează şi capacitatea de a gândi clar. Mai exact, cu cât afară era mai cald, cu atât subiecţii erau mai dispuşi să pună sub semnul întrebării ceea ce li se spunea. 

Alte studii au sugerat că, deşi oamenii care trăiesc în zone în care zilele sunt însorite tot anul nu sunt mai fericiţi decât cei care trăiesc în alte zone, în care vremea variază, studiile au demonstrat că oamenii devin mai fericiţi atunci când zilele se lungesc şi devin mai calde, pentru ca apoi nivelul de fericire să înceapă să scadă pe măsură ce zilele se scurtează. 

Într-o altă cercetare recentă, psihologul Uri Simonsohn a constatat că tinerii erau mult mai dispuşi să se înscrie la o universitate faimoasă pentru rigoare sa academică dacă vizitau instituţia într-o zi ploioasă

Totuşi, există o limită până la care fericirea este indusă de zilele însorite. Un studiu realizat în acest an (2013) de economista Marie Connolly a scos la iveală că atunci când temperaturile cresc peste 32 de grade Celsius, impactul negativ asupra fericirii era mai mare decât consecinţele divorţului sau a văduviei. 

Totodată, un alt studiu mai vechi, din 1970, sugera că temperatura optimă pentru capacitatea cognitivă ar fi de 22,2 grade Celsius, însă o cercetare mai nouă, din 1990, stabilea că temperatura ideala ar fi de 27 de grade Celsius. 

Poate cel mai încântătoare constatare pe care o susţin nenumărate studii este aceea că nivelul de glucoză din sânge este strâns legat de performanţa cognitivă, motiv pentru care avem undă verde la îngheţată. O gură de ceva rece şi dulce creşte nivelul de glucoză şi îmbunătăţeşte performanţa cognitivă. 

Sursa: The New Yorker