De ce devenim arţăgoşi când ne este foame?

„Atunci când este înfometat, un organism poate ignora semnalele specifice foamei, dar nu supravieţuieşte foarte mult”, a declarat Currie explicând că pe lângă durerile de stomac asociate cu foamea există şi un aspect legat de minte. Dacă ignorăm durerile de stomac, organismul va declanşa un răspuns emoţional pentru a ne atrage atenţia că ceva nu este în regulă.

„Poate sunteţi tentaţi să credeţi că mâncăm pentru că ne face plăcere, însă dacă ne gândim mai bine ne dăm seama că atunci când ne este cu adevărat foame şi ne uităm la alţii cum mănâncă avem tendinţa de a deveni anxioşi şi emotivi. În plus, cu cât ni se face mai foame, cu atât răspunsul emoţional creşte”, susţine Currie. 

• Câte zile libere legale vom avea în 2026?
• Telescopul Spațial James Webb a descoperit ceva ciudat aproape de centrul Căii Lactee

De fapt, intestinele şi creierul sunt destul de conectaţi. De exemplu, grelina, un hormon care stimulează apetitul, este produsă în stomac, însă receptorii ei sunt prezenţi în tot corpul inclusiv în regiunea cerebrală numită hipotalamus. Pe lângă faptul că acest hormon determină sentimentul de foame, grelina poate produce stări de anxietate care dispar doar în momentul în care mâncăm. 

„Pare logic deoarece aceste circuite şi sisteme sunt conectate: au aceiaşi receptori şi aceleaşi structuri anatomice. Aceste comportamente nu apar izolat, şi pare firesc să fim mai irascibili şi mai conştienţi de emoţiile noastre [atunci când ne este foame] deoarece aşa vom avea o dorinţă mai mare de a căuta mâncare şi de a ne satisface nevoile nutriţionale”, susţine Currie. 

Mai mult, cercetări recente au indicat că mai există un hormon care ar putea să joace un rol important în legătura dintre emoţii şi foame: serotonina. Studiul realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambrige, publicat în 2011 în  Biological Psychiatry, indică faptul că nivelul acestui hormon care reglează comportamentul fluctuează mai mult atunci când suntem stresaţi sau când ne este foame. mai departe, aceste fluctuaţii ale nivelului de serotonină afectează zone din creier asociate cu reglarea furiei. 

Sursa: Huffington Post