Home » Istorie » O scurtă istorie a lenjeriei intime. De la Ötzi până astăzi – FOTO

O scurtă istorie a lenjeriei intime. De la Ötzi până astăzi – FOTO

Publicat: 06.12.2015
Vechii egipteni o numeau ''shenti'', iar romanii ''subligaculum''.
De-a lungul istoriei, lenjeria intimă a fost privită din mai multe perspective, în funcţie de perioada în care purtătorii acesteia au trăit. În primul rând, rolul ei a fost şi este unul practic, de a proteja zonele inferioare ale corpului şi a menţine temperatura acestor zone în limite normale. Pe de altă parte, folosim acest tip de lenjerie tocmai pentru a ne proteja intimitatea şi a ne asigura, astfel, comfortul personal. Se pare că toate aceste obiceiuri au o istorie îndelungată.
 
Pentru început, vom lua un exemplu foarte cunoscut: Ötzi, vânătorul care a trăit în urmă cu mai bine de 5.000 de ani, în Alpii austrieci. Analizele realizate pe mumia acestuia au scos la iveală faptul că el purta în jurul taliei o bucată dintr-un material ce pare a fi piele de capră. 
 
 
Un alt exemplu celebru este faraonul egiptean Tutankhamon, în mormântul căruia au fost descoperite 145 de piese vestimentare intime. Cel mai probabil, acestea au fost depuse pentru a fi folosite în viaţa de apoi. Lenjeria intimă, cunoscută sub numele de shenti avea formă triunghiulară, care îi permitea purtătorului să o înnoade în jurul taliei.
 
 
În Roma Antică, lenjeria intimă se numea subligaculum şi era confecţionată fie din pielea unui animal sau din lână. Această piesă vestimentară era purtată atât de femei, cât şi de bărbaţi. În cazul femeilor, exista o piesă suplimentară, ce avea rolul de a proteja sânii. În zona cu climă rece a Europei, romanii purtau şosete, după cum atestă Tăbliţa 346 descoperită în castrul de la Vindolada (nordul Angliei): Ţi-am trimis mai multe perechi de şosete din Sattuta, două perechi de sandale şi două perechi de chiloţi. Cel mai probabil, este vorba de soţia grijulie a unuia dintre soldaţii detaşaţi în această zonă a Imperiului. 
 
 
Se pare că în Evul Mediu lenjeria intimă a evoluat, chiar mai mult decât s-au aşteptat unii istorici. O dovadă în acest sens este descoperirea unor sutiene din această perioadă, scoase la iveală în castelul Lengberg din Austria. În 2012, o echipă de arheologi au descoperit atunci 4 sutiene datând din secolul al XV-lea. Istoricii care studiază evoluţia vestimentaţiei au fost de-a dreptul uimiţi să afle că sutienul nu este o invenţie a secolului XX. 
 
 
În timpul dinastiei engleze a Tudorilor, ciorapii devin o piesă esenţială în vestimentaţia aristocraţiei. De exemplu, regina Elisabeta I (1558-1603) prefera ciorapii din mătase, chiar dacă materialul era extrem de scump la acea vreme. În acea perioadă, bărbaţii purtau ciorapi similari cu cei ai femeilor, dar existau unele diferenţe. Cele mai importante: ciorapii bărbăteşti erau întăriţi în partea superioară, corespunzătoare intimităţilor, iar cei femeieşti nu trebuiau să depăşească linia genunchilor. 
 
 
În secolul al XVII-lea, la fel ca şi astăzi, existau trendsetteri. Un astfel de exemplu a fost regele Carol al II-lea al Angliei. Despre el se cunoaşte faptul că purta boxeri din mătase, pe care îi înnoda în jurul taliei cu o panglică. Monarhul era cu mult înaintea vremurilor sale, ţinând cont de faptul că regi precum William al II-lea sau William al III-lea purtau lenjerie intimă confecţionată din lână.
 
 
Corsetul, o piesă vestimentară apărută în perioada Renaşterii, devine foarte cunoscut în secolele XVIII-XIX. Acesta este purtat cu precădere de către femei, care doreau să aibă o talie de invidiat, cel puţin la prima vedere. Primele corsete aveau întărituri confecţionate din oase de balenă şi erau atât de strânse pe corp încât cauzau probleme precum: apariţia rănilor, insuficienţă respiratorie, deformarea coloanei vertebrale sau atrofierea unor muşchi. 
 
 
La începutul secolului XX, locul corsetului întărit este luat de brâuri, fabricate din materiale mult mai uşoare, precum lâna. Această piesă vestimentară a fost foarte populară mai ales în anii ’50, după care s-a renunţat definitiv la purtarea acesteia. În anii ’60 femeile tinere încep să prefere deja lenjeria intimă în două piese.
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?