Home » Natură » Veveriţa din ”Epoca de Gheaţă” a existat cu adevărat. I-a ajutat pe cercetători să aducă la viaţă o floare care a trăit acum 30.000 de ani

Veveriţa din ”Epoca de Gheaţă” a existat cu adevărat. I-a ajutat pe cercetători să aducă la viaţă o floare care a trăit acum 30.000 de ani

Publicat: 02.09.2016
Rozătoarele i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să regenereze plante mult mai vechi.

În momentul în care l-au inventat pe Scrat, creatorii veveriţei din franciza ,,Epoca de Gheaţă” nu se aşteptau ca ea să fie existat cândva şi în realitate.  Mai mult decât atât, ei nu luau în considerare faptul că personajul lor putea fi implicat într-un proiect de cercetare finalizat cu readucerea la viaţă a unei plante care a trăit în urmă cu aproape 30.000 de ani. 

În urmă cu 4 ani, oamenii de ştiinţă ruşi descopereau în zona râului Kolyma, din nord-estul Siberiei, 70 de seminţe îngropate la adâncimi cuprinse între 20 şi 30 de metri. Specialiştii susţin că seminţele au fost depuse aici de veveriţele care trăiau în stratul de permafrost în urmă cu peste 30 de milenii. 

O echipă de experţi coordonată de cercetătorul David Gilichinsky (Academia Rusă de Ştiinţe) a analizat probe din ţesutul plancetar al fructelor uneia dintre plantele conservate în permafrost, ,,Silene stenophyla”. Cu ajutorul acelui ţesut, specialiştii au putut produce vlăstari, pe care i-au cultivat apoi folosind in vitro. În acest mod, biologii au putut readuce la viaţă cea mai veche plantă de până acum. 

Planta adusă la viaţă de cercetătorii ruşi (Foto:nature.com/S. Yashina et al. Proc. Natl Acad. Sci. USA)

Oamenii de ştiinţă au mai încercat să cultiveze plante din seminţe descoperite în permafrost, însă niciuna dintre ele nu a supravieţuit. 

De data aceasta, cercetătorii ruşi au putut produce seminţe fertile, care au putut fi folosite pentru a creşte o nouă generaţie de plante. Pe parcurs ce acestea se dezvoltau, experţii au aflat că floarea sălbatică producea mai mulţi muguri decât cea întâlnită astăzi în tundra siberiană, însă vlăstarii care supravieţuiau erau mult mai puţini. Specialiştii şi-au dat astfel seama că specia de plantă dispărută avea un alt fenotip decât cea actuală, iar acesta îi permitea să crească în mediul extrem din Epoca de Gheaţă. 

,,Sunt entuziasmat de faptul că, în sfârşit, cineva a reuşit acest lucru. Există astfel şansa ca speciile dispărute să fie aduse la viaţă cu ajutorul seminţelor conservate în permafrost”, susţine cercetătorul canadian Grant Zazula (Programul de Paleontologie Yukon). 

Specialistul a mai spus că ţesuturile unor plante care au trăit într-o perioadă mult mai veche decât cea studiată de experţii ruşi ar putea fi aduse la viaţă, revelând schimbările care au avut de-a lungul timpului în ecosistemele Epocii de Gheaţă. 

Sursa: nature.com

Vă mai recomandăm şi: Rămăşiţele unor bebeluşi care au trăit în Epoca de Gheaţă au fost descoperite în Alaska

                                             Segmente de ADN antic dezvăluie cum au fost exterminaţi giganţii din Epoca de Gheaţă

                                             Rinocerul lânos. Tancul viu al Preistoriei

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion