Home » D:News » Povestea celor patru români curajoşi care au câştigat în timp record cea mai grea cursă de canotaj din lume: 5.000 de kilometri în doar 38 de zile

Povestea celor patru români curajoşi care au câştigat în timp record cea mai grea cursă de canotaj din lume: 5.000 de kilometri în doar 38 de zile

Publicat: 31.01.2018
Pe 27 noiembrie 2017, patru români curajoşi plecau către La Gomera (Spania) locul din care se dădea startul celei mai grele curse de canotaj din lume, ,,Talisker Whiskey Atlantic Challenge''. După 38 de zile petrecute într-o barcă cu vâsle şi 5.000 de kilometri parcurşi, Andrei Roşu, Vasile Oşean, Ionuţ Olteanu şi Marius Alexe s-au întors în România victorioşi, fiind prima echipă ajunsă în punctul de finish din Antigua (Caraibe).

Întregul parcurs al călătoriei nu a fost, însă, lipsit de incidente, dar conform declaraţiilor membrilor echipajului, făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi, dificultăţile au fost depăşite prin intermediul optimismului şi a dorinţei de reuşită.  Atlantic4 a doborât un alt record pe parcursul călătoriei după ce au reuşit să parcurgă cei 5.000 de km în  38 de  zile, 14 ore şi 32 de minute. Anterior, recordul a fost stabilit la 44 de zile, 20 de ore şi 22 de minute. ”La o săptămână după ce noi am terminat cursa, ajungea la punctul de finish şi echipajul de pe locul doi,” a afirmat Andrei Roşu.

Deşi dorinţa de a participa în cadrul competiţiei a fost în mintea lui încă din 2015, Andrei Roşu a mărturisit că la început a considerat competiţia o nebunie. Anterior plecării către La Gomera, au avut loc antrenamente continue pentru alegerea membrilor echipajului. 

Conform lui Andrei Roşu, cei ce şi-au dorit să facă parte din echipa Atlantic4 au fost puşi să treacă teste dificile atât din punct de vedere fizic, cât şi psihologic. Una dintre provocări fiind de a sorta boabele de orez alb de cele brune pe parcursul a două ore. La baza exerciţiului existând provocarea ţânţarilor ce se izbeau de faţa membrilor echipajului în timp ce vâsleau pe barcă. După formarea întregii echipe, cei patru curajoşi au plecat de pe ţărmul La Gomera pe 12 decembrie 2017.  Pe parcursul călătoriei echipa a înfruntat nenumărate provocări, de la valurile imense ce aproape le-au răsturnat barca, statul în umezeală timp de aproape două săptămâni, cât şi întâlnirea cu o balenă. ”M-am bucurat de cele 38 de apusuri şi răsărituri de soare, total diferite unul faţă de celălalt. Am înfruntat frig, furtuni, valuri de până la 15 metri, lipsa îndelungată a hainelor uscate, dar am găsit soluţii de adaptare la fiecare situaţie”, spune Ionuţ Olteanu, membru Atlantic4. 

Cele trei mari pericole din larg

Anterior plecării, Andrei Roşu susţine că a învăţat care ar putea fi cele trei mari pericole din larg. ”În primul rând te poţi lovi de ţârm, ceea ce nu a fost şi cazul nostru, din fericire. Al doilea risc este să te loveşti de alte ambarcaţiuni şi cel mai periculos moment este atunci când apa este liniştită,” spune Andrei Roşu. Pe parcursul călătoriei, cei patru membri au început să înţeleagă că apariţia curcubeului nu reprezenta un fenomen liniştitor, ci o privelişte ce prevestea iminenţa unei furtuni. În timpul călătoriei, au vâslit cu rândul câte două ore continuu, urmate de alte două ore de odihnă. ”Glumeam şi spuneam cât de privilegiaţi suntem pe ocean încât avem ocazia timp de 12 ore să ne antrenăm >  din două în două ore şi apoi să ne odihnim în locul serviciului,” a afirmat Marius Alexe. ”Aşa am găsit un sistem de a trece mai uşor peste efort,” adaugă el.

”Ne-am dorit să punem steagul României într-o zonă în care nicio altă ţară din sud-estul Europei nu a ajuns”

„Pregătirea minuţioasă fizică şi mentală a acestui proiect a constituit cheia succesului. Traversare Atlanticului a fost o continuare a unui proiect de şlefuire personală, de autodepăşire şi de a crea în jurul meu o comunitate de oameni mai buni. Pe lângă momentele dificile, au fost şi momente frumoase: la fiecare 2 ore de vâslit, când savuram câştigul în lupta cu milele, când ne bucuram şi ne felicitam că ne simţim bine fizic şi psihic şi ne putem continua activitatea conform planificării de acasă. Mă consider privilegiat că am avut ocazia să pun în valoare acest proiect şi să arăt altora din jurul meu că orice se poate, iar România merită să fie cu fruntea sus prin record de competiţie, nu doar mediocra participare”, povesteşte dr. Vasile Oşean, membru Atlantic4. 

”Ne-am dorit să punem steagul României într-o zonă în care nicio altă ţară din sud-estul Europei nu a ajuns,” a adăugat la rândul său Marius Alexe. Aceasta a fost doar una dintre motivaţiile care au stat la baza dorinţei membrilor de a termina cursa primii. 

Sosirea Atlantic4 în Antigua a fost deosebit de emoţionantă. Membrii echipajului au fost întâmpinaţi cu aplauze şi strigăte de bucurie de către familiile, prietenii şi susţinătorii prezenţi pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Andrei Roşu, Vasile Oşean, Ionuţ Olteanu şi Marius Alexe au fost susţinut în cadrul demersului lor de către Kaufland România, iar cauza umanitară ce a stat la baza călătoriei celor patru a fost strângerea de fonduri pentru HOSPICE Casa Speranţe. Cu ajutorul celor patru s-au strâns 500.000 de lei ce au ajutat la înfiinţarea unui centru socio-medical la Adunaţii Copăceni, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau limitatoare de viaţă şi familiilor acestora.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale