Home » Istorie » Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Omul de Neanderthal nu era mai violent decât Homo sapiens, conform unei noi descoperiri

Publicat: 19.11.2018
Rămăşiţele verilor noştri, neanderthalii, au urme de lovituri destul de multe, dar nu mai multe decât oamenii din Epoca de Piatră. Ocurenţa fracturilor şi a altor răni într-un eşantion mare de cranii de neanderthal şi Homo sapiens este aproximativ similară, conform echipei condusă de Katerina Harvati de la University of Tübingen din Germania.

Masculii au suferit cea mai mare parte a loviturilor la cap, indiferent că erau neanderthal sau om, concluzionează cercetătorii în articolul publicat pe 14 noiembrie în Nature.

„Rezultatele noastre sugerează că stilul de viaţă al Omului de Neanderthal nu era mai periculos decât cel al primilor europeni”, a precizat Harvati.

Până recent, cercetătorii credeau că neanderthalii erau mai predispuşi la rănile la cap. Rănile serioase ale unui număr mic de cranii neanderthaliene au alimentat ideea că aceşti hominizi trăiau vieţi periculoase. Desigur, rănile la cap nu sunt mereu un indiciu al violenţei, putând exista şi accidente, scrie Science News.

Noul studiu al lui Harvati aduce argumente în plus împotriva ideii că Omul de Neanderthal avea un comportament particular de violent.

Totuşi, spre deosebire de timpurile moderne, atât Omul de Neanderthal, cât şi Homo sapiens preistoric aveau vieţi mult mai periculoase, unde violenţa era mai des întâlnită. „Traumele craniene, indiferent de nivelul tehnologic sau social sau de densitatea populaţiei, era comun”, a precizat Harvati.

Grupul de cercetători a analizat 114 cranii neanderthaliene şi 90 de cranii de Homo sapiens. Toate aceste fosile au fost găsite în Eurasia şi datează de acum 80.000 – 20.000 de ani. Una sau mai multe răni la cap au apărut la neanderthali şi 12 la oamenii preistorici. După ce au luat în calcul sexul, vârsta la deces, locaţiile geografice şi starea oaselor, savanţii au ajuns la concluzia că există niveluri asemănătoare de leziuni la cele două specii. Modelele statistice efectuate de echipă au arătat că rănile la cap afectau o medie de 4-33% dintre neanderthali şi 2-34% dintre oamenii preistorici.

Variaţia largă are drept cauză factorii de mediu care difereau de la o locaţie la alta, precum disponibilitatea resurselor şi condiţiile de vânat.

Grupul neanderthalilor cu răni la cap include mai mulţi indivizi sub 30 de ani decât în grupul oamenilor. Este de asemenea posibil ca rata morţii cauzate de lovituri la cap să fie mai mare la neanderthali decât la Homo sapiens.

Cercetătorii nu au stabilit dacă neanderthalii aveau mai multe răni în alte părţi ale corpului, concentrându-se doar pe leziunile craniene.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O descoperire care poate rescrie istoria vărului nostru ghinionist: Omul de Neanderthal făcea focul la fel ca strămoşii noştri moderni

Cercetătorii au reconstituit cutia toracică a unui Om de Neanderthal, oferind noi indicii ale anatomiei preistorice

Creierul şi coloana vertebrală a copiilor din Neanderthal se dezvoltau diferit faţă de cele ale copiilor din prezent

O nouă analiză asupra dinţilor Omului de Neanderthal scoate la iveală existenţa stomatologiei preistorice

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
5 scandaluri majore care au pus TikTok sub lupă. De la amenzi-record și procese pentru protecția copiilor, la dezinformare și riscuri pentru sănătatea mintală
5 scandaluri majore care au pus TikTok sub lupă. De la amenzi-record și procese pentru protecția copiilor, la dezinformare ...
Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte
Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte
Muzica pe care o asculți influențează cât de bine conduci
Muzica pe care o asculți influențează cât de bine conduci
Test de cultură generală. Ce este penitenţa?
Test de cultură generală. Ce este penitenţa?
Cum putem să hrănim întreaga lume fără să distrugem planeta?
Cum putem să hrănim întreaga lume fără să distrugem planeta?
2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”
Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”
Guvernul britanic ar fi intervenit pentru a proteja familia regală
Guvernul britanic ar fi intervenit pentru a proteja familia regală
Autoritățile nepaleze abandonează schema de recuperare a deșeurilor de pe Everest
Autoritățile nepaleze abandonează schema de recuperare a deșeurilor de pe Everest
Țara europeană care vrea să fie în prima linie pentru reîntoarcerea omenirii pe Lună
Țara europeană care vrea să fie în prima linie pentru reîntoarcerea omenirii pe Lună
Ce a descoperit o echipă de cercetători despre nucleul Pământului?
Ce a descoperit o echipă de cercetători despre nucleul Pământului?
Un medic avertizează: Medicina tradițională trebuie inclusă în sistemul modern doar în baza dovezilor
Un medic avertizează: Medicina tradițională trebuie inclusă în sistemul modern doar în baza dovezilor
Ce au observat cercetătorii după ce au reconstituit fața lui Homo erectus?
Ce au observat cercetătorii după ce au reconstituit fața lui Homo erectus?
Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan
Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan
Povestea lui Vasa, probabil cea mai ghinionistă navă din istorie
Povestea lui Vasa, probabil cea mai ghinionistă navă din istorie
Un stat american a avut mai multe incendii de vegetație în ultimul secol decât în ​​cei 3.000 de ani dinainte
Un stat american a avut mai multe incendii de vegetație în ultimul secol decât în ​​cei 3.000 de ani dinainte