Medicina inimii, la muzeul „Victor Babeş” în Capitală

Muzeul Victor Babeş, redeschis în urmă cu un an, deschide o expoziţie de istorie medicală, având ca punct de referinţă domeniul cardiologiei. Expoziţia este prezentată publicului pentru prima oară în afara unui spital de specialitate.

• Cum pot duce sărbătorile la conflicte în familie? Sfaturile unui psiholog
• Parola prea ușoară care a fost interzisă de Guvernul Marii Britanii

„Vino şi ascultă-ţi inima la Muzeul Victor Babeş!” este noul proiect de istoria medicinei româneşti şi a fost realizat cu sprijinul medicului cardiolog Radu Ciudin, Şef Secţie Cardiologie la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” – Fundeni.

Vizitatorii vor putea vedea aparatură medicală folosită în sprijinul inimilor. Noua expoziţie are şi o zonă interactivă, dedicată prevenţiei, unde inima poate fi ascultată cu toate variaţiile ei de suferinţă (stres, atac de panică, insuficienţă respiratorie etc.).

Oaspeţii muzeului sunt invitaţi să ridice receptorul telefonului care aşteaptă în expunere şi se vor întâlni cu propria lor inimă.

„Lecţia de ascultare va dezvălui limbajul ei, tăinuit întreaga viaţă pentru cei mai mulţi dintre noi. Vocea care oferă explicaţii despre bătăile inimii a fost digitizată după un vechi disc de vinil, denumit «Ascultaţia cordului», şi aparţine Acad. Prof. Dr. C.C. Iliescu (1892-1978). În atmosfera caldă şi primitoare a Muzeului Victor Babeş va putea fi vizionat şi un film de istoria cardiologiei. Expoziţia este completată cu cele mai noi descoperiri arheologice din cartierul Udricani unde, în ultimii doi ani, au fost descoperite ruinele unei foste farmacii de la mijlocul secolului al XIX-lea”, arată organizatorii.

Bucureştenii au ocazia să vadă cu ochii lor cum arată un stimulator cardiac din anii ’80, sonde ventriculare şi atriale, defribilatoare, pacemaker sau oscilometru, diferite ustensile medicale precum forceps, pelvimetru, aminoscop şi chiar un stetoscop din lemn, folosit la sfârşitul secolului XIX pentru ascultarea cordului.

O premieră este digitizarea primului tratat complet de bacteriologie din lume, scris de Victor Babeş împreună cu savantul André-Victor Cornil. Muzeul pune la dispoziţie posibilitatea de consultare a Tratatului de bacteriologie – «Les bacteries et leur role dans l’etiologie, l’anatomie et l’histologie patologique des maladies infectieuses». Prin atingerea ecranului tactil se pot citi, filă cu filă, rezultatele descoperirilor lui Victor Babeş, publicate în anul 1885.

Alături de obiecte din colecţia dr. Radu Ciudin, la această atmosferă generală dedicată inimii noastre contribuie obiecte din Colecţia Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, Colecţia Ştiinţă şi Tehnică Gheorghe Marinescu şi Colecţia Prof. Dr. Victor Babeş. Nu lipsesc portretele unor medici iluştri din patrimoniul Colecţiei Artă Plastică a Muzeului Municipiului Bucureşti.
De altfel, Muzeul Municipiului Bucureşti, prin noul management implementat începând cu anul 2014, oferă publicului senzaţii muzeale mai rar întâlnite, construind naraţiuni inclusiv cu ajutorul patrimoniului unor instituţii, altele decât cele muzeale. Astfel, au fost organizate expoziţii cu patrimoniul INML precum „Moda tatuajelor în România” (2014 şi 2015), „Povestea ultimului duel din România” (2016). Anul trecut a fost deschisă o expoziţie de iatroistorie la Muzeul Victor Babeş, realizată în parteneriat cu instituţii medicale precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” şi Institutul Naţional Victor Babeş. Iar începând cu data de 25 octombrie 2019, aceasta se completează cu piese oferite din colecţia personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Istoria medicinei mai este prezentă şi într-o expoziţie permanentă la Casa Filipescu-Cesianu, în cadrul proiectului expoziţional numit Muzeul Vârstelor (2016). Aici este reconstituită în oglindă, la o sută de ani distanţă, o sală de naşteri.

Victor Babeş este unul dintre medicii români care au reuşit să se impună pe plan mondial încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Profesor de anatomie patologică la Universitatea din Bucureşti şi fondator al Institutului Naţional de Patologie şi Bacteriologie, acesta a contribuit major la studiul bacteriologiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malariei şi pelagrei. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenţii săi şi medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al ştiinţei medicale româneşti. Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de fiul său, Mircea Babeş.

Expoziţia cu îndemnul „Vino şi ascultă-ţi inima la Muzeul Victor Babeş!” va rămâne deschisă până pe data de 30 mai 2020.