Home » Istorie » Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană
Publicat: 01.12.2019
Singura specie umană care a supravieţuit până în prezent este Homo sapiens.

În urmă cu 300.000 de ani, pe Pământ existau cel puţin nouă specii umane, iar în prezent există o singură specie, Homo Sapiens, specia noastră, care stăpâneşte şi transformă planeta în moduri în care nici altă specie nu a făcut-o. Într-un articol din The Conversation, dr. Nick Longrich, expert în paleontologie şi biologie evoluţionaă al Universităţii Bath din Marea Britanie argumentează că oamenii au fost primele victime ale celei de a şasea extincţii în masă.

Speciile umane erau răspândite pe întreg globul: Homo neanderthalensis se adaptaseră climatuui de stepă din Europa; Homo denisova stăpâneau Asia; Homo erectus ocupau Indonezia; Homo rhodesiensis cutreierau Africa Centrală. Au existat şi o serie de specii umane, care prezentau un creier mai mic: Homo naledi din Africa de Sud;  Homo luzonensis în Indonezia; iar cercetătorii nu exclud posibilitatea identificării unor noi specii umane în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat. 

În trecutul mai apropiat, cu doar 10.000 de ani în urmă, Homo sapiens rămâne singura specie de pe Pământ. Ce s-a întâmplat? Cum a reuşit o specie care a evoluat din Africa de Sud-Est în urmă cu 260.000-350.000 de ani să domine întreaga planetă? Studiile interdisciplinare nu arată că în acest interval ar fi existat o serie de evenimente catastrofale care să ducă la o extincţie în masă. 

Cercetătorii sunt de părere că la orginea celei de a şasea extincţii în masă, un eveniment care se întinde pe mai bine de 40.000 de ani, care a început cu migraţia strămoşilor noştri din Africa şi care continuă şi în prezent, se află Homo sapiens. Şi primele victime ale acestei extincţii ar putea să fie celelalte specii umane. 

Istoria speciei noastre este plină de evenimente în care un grup a dus în mod deliberat şi activ la dispariţia altuia sau altora. Pornind de la exemplele mai apropiate ale epurărilor etnice din cele două Războaie Mondiale şi ajungând la exemple din Antichitate, putem spune cu certitudine că specia noastră este „talentată” în ceea ce priveşte distrugerea şi moartea. Din această cauză nu putem exclude posibilitatea ca Homo sapiens să fi dus, în mod activ, la sfârşitul celorlalte specii umane. După cum arată observaţiile legate de cooperarea masculilor cimpanzei în lupte, războiul nu este o invenţie umană.

Avantajul numeric

Cum am reuşit să eliminăm competiţia reprezentată de celelate specii? În primul rând le-am depăşit numeric. Studiile şi observaţiile arată că, de-a lungul istoriei, la fiecare 25 de ani, specia noastră şi-a dublat numerele. În lipsa unor prădători naturali, din cauza cooperării dintre membri speciei şi cu o planificare familială lăsată la voia întâmplării, populaţia de sapiens a crescut exponenţial. O populaţie în continuă creştere a dus, inevitabil, la probleme cu resursele, hrana în special. Soluţia a fost migraţia, ceea ce i-a adus pe strămoşii noştri în contact cu celelalte specii umane.

Un alt avantaj important pe care l-am avut a fost reprezentat de către capacitatea strămoşilor noştri de a construi şi utiliza unelte: suliţe, cuţite, bâte şi praştii. Totuşi, după cum arată cultura materială a primilor Homo sapiens, arme, podoabe, unelte şi aşa mai departe, aceştia aveau un avantaj mult mai important: intelectul. Capacitatea de abstractizare, de a comunica, a coopera şi de a realiza strategii s-a dovedit a fi „arma” care a dus la superioritatea acestora. În doar câteva mii de ani din momentul în care Homo sapiens au ajuns în Europa, Homo neanderthalensis au fost aduşi la extincţie.

Cercetătorii subliniază şi un alt mecanism prin care am reuşit să devenim singura specie umană a fost cel al împerecherilor, în funcţie de regiune, cercetătorii au identificat urme de ADN aparţinând specilor arhaice umane. În populaţiile din Australia şi Polinezia există urme de ADN al denisovanilor; ADN-ul de Homo erectus poate fi identificat în Asia; iar în Africa pot fi identificate urme de material genetic de la mai multe specii umane care în prezent au dispărut.

Citeşte şi:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară