Home » D:News » Ciuperci ce absorb radiaţii, de la Cernobîl, posibil scut împotriva radiaţiilor solare

Ciuperci ce absorb radiaţii, de la Cernobîl, posibil scut împotriva radiaţiilor solare

Ciuperci ce absorb radiaţii, de la Cernobîl, posibil scut împotriva radiaţiilor solare
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 07.02.2020
Fungi care absorb radiaţii au fost descoperiţi pe zidurile reactorului nuclear de la Cernobîl, dezvoltându-se în condiţii extreme, iar cercetătorii sunt de părere că microorganismele ar putea fi folosite ca "scuturi" împotriva radiaţiilor solare toxice, potrivit Daily Mail.

În 1991, la cinci ani de la dezastrul care a afectat Ucraina, cercetătorii au găsit fungii care se dezvoltaseră pe zidurile reactorului abandonat, în condiţiile în care nivelul radiaţiilor era foarte mare. Mai mult, fungii păreau că se dezvoltă înspre zona de radiaţii, ca şi cum ar fi fost atraşi de ele.

Fungii Cryptococcus neoformans, de culoare neagră, conţin cantităţi mari de melatonină – pigmentul care permite pielii să se închidă la culoare – şi astfel pot absorbi radiaţii care, în mod normal, sunt foarte periculoase, pe care le transformă în energie. Procesul este similar modului în care plantele transformă dioxidul de carbon şi clorofila în oxigen şi glucoză, prin fotosinteză.

În cazul fungilor, procesul se numeşte radiosinteză şi a captat atenţia cercetătorilor pentru că poate avea aplicaţii revoluţionare. Kasthuri Venkateswaran, cercetător de la NASA, crede că prin extragerea capacităţii de a absorbi radiaţii şi transformarea acesteia în tratament aceasta poate fi utilă contra radiaţiilor solare toxice.

Fungii care absorb radiaţiile, utili şi pacienţilor de cancer

Descoperirea ar putea fi utilă pentru pacienţii cu cancer care fac radioterapie, pentru piloţii de avioane ori pentru inginerii care lucrează în centralele nucleare, a declarat Venkateswaran pentru revista Scientific American. De asemenea, ar putea fi o alternativă biologică pentru panourile solare, potrivit Mediafax.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord. Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său. Conducerea fostei Uniunii Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistenţă internaţională în 1990, la patru ani de la accident.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion