Cât ajunge să coste un rinichi uman pe piaţa neagră a organelor

În prezent, din cauza constrângerilor logistice, etice şi legale, numărul de organe care sunt recoltate se dovedeşte insuficient pentru toţi pacienţii care ar avea nevoie de acestea. Dat fiind faptul că perspectiva creării unor organe în laborator se dovedeşte încă îndepărtată şi, din această cauză, autorităţile raportează apariţia unui fenomen numit „turismul de transplant”, conform ABC News.

Un studiu publicat în anul 2019 tratează situaţia turismului de transplant şi arată că în Australia, una dintre ţările în care autorităţile monitorizează această practică numărul persoanelor care călătoresc în afara graniţelor pentru a fi supuşi unei astfel de proceduri, este mai mare faţă de numărul persoanelor din bazele de date oficiale. Cei peste 200 de specialişti intervievaţi au explicat faptul că două treimi dintre pacienţii lor au adus în discuţie posibilitatea de a călători în afara Austriei pentru a obţine un organ. De asemenea, jumătate dintre medicii intervievaţi au explicat că au avut în grija lor cel puţin un pacient care a fost supus unui transplant în afara cadrului legal din Australia.

• Trei femei au fost diagnosticate cu HIV după ce și-au făcut tratamente faciale
• Câți dintre părinții români care muncesc în alte țări vin acasă de Paște?

Oamenii de ştiinţă care au lucrat la acest studiu au identificat 129 de cazuri documentate ale unor persoane care au făcut turism de transplant în perioada 1980-2018; aceştia explică faptul că, în realitate, numărul acestor „turişti” ar putea să fie mult mai mare.

Dr. Phil Clayton, chirurg specializat în transplantul de rinichi al Spitalului Regal Adelaide, Australia de Sud, explică faptul că persoanele cu insuficenţă renală sunt cele care apelează la turismul de transplant şi asta deoarece condiţia lor medicală le permitea acest lucru. 

Cercetătorii explică faptul că pentru australienii care au nevoie de un transplant ţări precum China, India, Pakistanul şi Filipine. Din păcate,  problemele acestor pacienţi au creat o „oportunitate” economică persoanele sărace din aceste state care îşi vând organele pentru diferite sume. Carolyn Kitto, purtătoare de cuvânt a iniţiativei Stop the Traffik, explică faptul că persoanele care îşi vând organele pot primi sume care variază de la câteva sute de dolari şi care pot atinge la câteva mii de dolari, asta în condiţiile în care organele sunt cumpărate de către pacienţii australieni cu sume care pot varia între 50.000-100.000 dolari, în cazul rinichilor, şi pot atinge aproape 400.000 de dolari în cazul ficatului sau al inimii.

Rapoartele din anii trecuţi au arătat că această piaţă a organelor se poate ridica la câteva miliarde de dolari; 2,3 mai exact în anul 2018. Kevin Andrews, preşedintele Subcomisiei pentru Drepturile Omului din cadrul Parlamentului Australiei, explică faptul că acestă piaţă exploatează atât problemele persoanelor care au nevoie de un transplant, dar şi donatorii care sunt, adesea, persoane care din motive financiare sunt forţate să ia decizia de a-şi dona organele, notează ABC.

Oamenii de ştiinţă, dar şi cei politici, se află în căutarea unor soluţii care să încurajeze donarea de organe şi să reducă semnificativ numărul persoanelor care apelează la traficul de organe. Una dintre măsurile pe care aceştia le-au identificat face trimitere la extinderea bazei de donatori pentru a include şi categoriile care anterior erau respinse. Astfel, medicii considerau că organele provenite de la lucrători sexuali, consumatori de droguri sau persoane încarcerate reprezintă un risc mult prea ridicat chiar şi în cazurile în care donatorii erau testaţi negativi pentru maaldii precum HIV, hepatita B şi hepatita C.

Citeşte şi: