Pământul călătorește prin rămășițele unor supernove antice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Praful radioactiv de pe fundul oceanului sugerează că Pământul se deplasează printr-un nor masiv lăsat în urmă de o supernovă.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că Pământul s-a deplasat în ultimii 33.000 de ani prin rămășițele unei stele care a explodat în urmă cu milioane de ani. Nu este prima dată când izotopul, cunoscut sub numele de fier-60, a fost descoperit pe planeta noastră. Acest studiu aduce dovezi pentru teoriile care susțin faptul că astfel de izotopi ajung chiar și acum pe planeta noastră. Cercetătorii speculează că încă ne deplasăm printr-un nor interstelar de praf care ar fi putut proveni de la o supernovă care a explodat în urmă cu milioane de ani, notează Science Alert.

Fe-60 a fost în atenția a mai multor studii realizate de-a lungul anilor. Acesta are o perioadă de înjumătățire de 2,6 milioane de ani, ceea ce înseamnă că aceasta dispare complet după 15 milioane de ani. Asta înseamnă că orice urme provin din altă parte, deoarece nu este vreo modalitate prin care acestea ar fi supraviețuit de la formarea planetei în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Depozitele de pe fundul mării

Anton Wallner, expert în fizică nucleară de la Universitatea Națională din Australia a ajuns la concluzia că depozitele de pe fundul mării au între 2,6 și 6 milioane de ani în urmă, sugerând că resturile de la supernove au ajuns pe planeta noastră în acest interval.

O serie de mostre colectate din zăpada din Antarctica indică faptul că astfel de izotopi de fier au căzut pe Pământ chiar și mult mai recent, mai exact în ultimii 20 de ani. Recent, Wallner a găsit mai multe mostre izotopi, în cinci probe de sedimente de mare adâncime din două locații, analizele indicând o vechime de 33.000 de ani. Și nivelul de fier-60 din probe este destul de consistente pe întreaga perioadă de timp. Cercetătorul explică faptul că aceste descoperiri au dus la mai multe întrebări decât au reușit să răspundă.

Pământul se deplasează în prezent printr-o regiune numită Norul Interstelar Local, format din gaz, praf și plasmă. Dacă acest nor a fost creat prin explozia stelelor, atunci este rezonabil să ne așteptăm să descoperim mostre de izotopi de fier. Asta sugerează mostrele din Antarctica și asta încearcă cercetătorii să dovedească.

Dar, dacă Norul local este sursa de fe-60, ar fi trebuit să existe o creștere accentuată când Sistemul Solar a intrat în această regiune, ceea ce, potrivit datelor echipei, s-a produs probabil în ultimii 33.000 de ani. Este posibil, cercetătorii notează în lucrarea lor ca Norul Interstelar Local și resturile supernovelor să coincidă. Astfel, resturile rămân în mediul interstelar al supernovelor care au avut loc cu milioane de ani în urmă.

Studiul Fe-60 deposition during the late Pleistocene and the Holocene echoes past supernova activity a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Citește și:

În urmă cu aproape un mileniu, o supernovă lumina cerul nopţii

Astronomii anunţă că Betelgeuse, a doua stea din constelaţia Orion, nu se transformă, încă, într-o supernovă

Teoria surprinzătoare a unor cercetători: o supernovă a dus la o extincţie în masă

Astronomii au detectat accidental o supernovă rară ce are o vârstă apropiată de cea a Big Bang-ului