Impactul călătoriilor spațiale asupra sănătății: Ce dezvăluie cel mai mare studiu de până acum

Spațiul este un loc ostil. Poate că omenirea a dezvoltat tehnologia necesară pentru a lansa astronauți în orbită și pentru a-i aduce înapoi acasă în siguranță, însă oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă modul în care călătoria în spațiul afectează sănătatea umană, în special pe termen lung.

Știm deja de la alte studii despre astronauți, probabil cel mai faimos fiind studiul despre gemenii identici Scott și Mark Kelly, că timpul petrecut în spațiu afectează circulația sângelui către creier, modifică microbiomul intestinal, crește inflamarea, cauzează încețoșarea privirii, face oasele mai fragile și duce la slăbirea musculaturii.

• Nebuloasa Cap de Cal, observată în detalii fără precedent cu Telescopul Webb
• Enzimele descoperite în bacteriile intestinale pot schimba grupele de sânge ale unui donator

Însă, cercetătorii au publicat recent o analiză uriașă a aproape 30 de studii care au investigat riscurile asupra sănătății asociate cu deplasările în spațiu. Acesta este cel mai mare set de date despre biologia spațială produs vreodată, fiind incluse câteva analize substanțiale de la observații asupra unor muște, șoareci, viermi și bineînțeles oameni care au călătorit în spațiu.

„Modificări sistemice” asupra funcțiilor mitocondriei

Unele dintre rezultate reconfirmă ceea ce știam deja despre problemele de sănătate asociate cu spațiul, în timp ce alte studii oferă noi detalii, clarifică cercetări anterioare și dezvăluie noi modalități prin care experimentele viitoare ar putea fi îmbunătățite.

Problemele de sănătate din spațiu încep cu forțele gravitaționale simțite de astronauți în momentul lansării și continuă cu expunerea la radiațiile spațiale și microgravitatea.

În mare parte, studiul a arătat „modificări sistemice” asupra funcțiilor mitocondriei, „uzinele energetice” din celulele noastre, care transformă oxigenul și nutrienții în energie. Asta ar putea explica perturbările observate la sistemul imunitar și ritmul circadian al astronauților, au spus oamenii de știință.

O contribuție solidă pentru înțelegerea riscurilor asupra sănătății

În mod neașteptat, cercetătorii au descoperit că unii dintre telomerii astronauților s-au lungit în timpul călătoriei în spațiu, însă grupul a avut în general telomeri mai scurți după întoarcerea pe Terra. De asemenea, studiul a analizat încă o dată cercetările NASA privind gemenii identici. Noul studiu a sugerat că, de fapt, creșterea moleculelor inflamatorii observată în sângele lui Scott Kelly la întoarcerea pe Pământ (după 340 de zile petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale) ar putea fi un indicator al regenerării musculare, și nu un răspuns al sistemului imunitar, potrivit Science Alert.

Totuși, studiul desfășurat de aproape 200 de cercetători de la NASA și alte agenții guvernamentale, universități și grupuri aerospațiale reprezintă o contribuție solidă pentru înțelegerea riscurilor asupra sănătății la care se expun astronauții.

Vă mai recomandăm să citiți și:

NASA spune că este puțin probabil ca astronauții săi să ajungă din nou pe Lună până în 2024

Aglomerație pe Stația Spațială Internațională: Unde va trebui să doarmă unul dintre astronauți

Astronauții ar putea descoperi roci antice de pe Venus pe suprafața Lunii

China adaugă 18 astronauți echipajului Palatului Ceresc, viitoarea sa stație spațială