Trucul pentru evitarea decapitării după împerechere, dezvoltat de masculii din această specie de insecte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-adevăr, 60% dintre întâlnirile sexuale dintre cele aproape 2.000 de specii de călugărițe (Mantodea) din întreaga lume se termină prin consumarea masculilor ca o mică gustare.

„Bărbații joacă ruleta rusească ori de câte ori întâlnesc femele canibale”, a explicat Nathan Burke, entomolog la Universitatea din Auckland, din Noua Zeelandă și expert în ritualurile de împerechere ale călugărițelor.

Toți masculii din aceste specii dau dovadă de extrem de multă prudență atunci când se apropie de un potențial partener potențial și nici nu îi putem învinovăți.

Însă, în timp ce majoritatea se vor strecura pe la spatele femelei sau îi vor distrage atenția cu o gustare delicioasă, masculii din specia Springbok au o strategie complet diferită (și nedocumentată până acum) pentru a rămâne în viață, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Biology Letters.

Care este elementul cheie al victoriei

„Aflați sub amenințarea unui atac canibal, masculii încearcă să supună femelele, doborându-le în lupte violente”, a adăugat Burke, unul dintre autorii studiului, alături de colegul său Gregory Holwell.

Masculii care câștigă lupta au mult mai multe șanse să ducă la bun sfârșit împerecherea, „ceea ce sugerează că lupta este atât o tactică de împerechere, cât și o tactică de supraviețuire”.

Un element cheie al victoriei este cine lovește primul, conform experimentelor desfășurate cu 52 de perechi de călugărițe.

Dacă masculul lovea mai rapid și o apuca pe femelă, acesta avea cu 78% mai multe șanse să scape nevătămat. Mai mult, atunci când masculul provoca o rană gravă la abdomen, masculul scăpa de fiecare dată cu capul neatins de femelă.

„Nu a mai fost observat nimic asemănător până acum la călugărițe”

„Am fost foarte surprins să descopăr că masculii rănesc femelele în timp ce încearcă să le supună pentru împerechere. Nu a mai fost observat nimic asemănător până acum la călugărițe”, a adăugat Burke.

Cu toate acestea, dacă femela lovea prima, masculii erau întotdeauna uciși și devorați.

În general, masculii au ieșit învingători în mai mult de jumătate dintre lupte, care au durat în medie 13 secunde.

Câștigarea luptei nu a dus automat la împerechere, actul a avut loc doar două treimi din timp și chiar și atunci masculul a ajuns în stomacul femelei de foarte multe ori, potrivit Science Alert.

Canibalismul sexual a fost observat și la alte specii

Specia Springbok, cunoscută și sub numele de Miomantis caffra, este originară din sudul Africii, însă s-a răspândit în Noua Zeelandă, sudul Europei și California, cel mai probabil prin comerțul cu animale de companie.

Nutrienții asimilați atunci când o femelă își mănâncă partenerul îi ajută pe urmași pe măsură ce aceștia se dezvoltă.

De asemenea, canibalismul sexual, atunci când femela unei specii consumă masculul în timpul sau după împerechere, este cunoscut și la specii de păianjeni, cum ar fi văduva neagră, sau scorpioni.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Parazitismul sexual: Ritualul bizar de împerechere al peștilor pescari

Unul dintre cei mai dezgustatori paraziți din lume își face ”cuib” în gura unui pește

Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei

O specie de furnici este echipată cu o „armură biominerală” nemaivăzută până acum la insecte