Județul din România unde se răspândește o boală genetică rară și foarte gravă. Pacienții au o mutație unică în lume

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Amiloidoza ereditară tip transtiretină (ATTR), o boală genetică rară și gravă, are o prevalență în județul Suceava, unde recent au fost descoperite noi cazuri.

Amiloidoza ereditară tip transtiretină este o boală genetică moștenită cauzată de mutații ale genei transtiretinei (TTR), rezultând în proteine TTR defecte ce se acumulează ca amiloid în diverse țesuturi, incluzând nervii, inima și tractul gastrointestinal. Boala este degenerativă și în majoritatea cazurilor fatală.

În întreaga lume au fost diagnosticate maximum 30.000 de persoane cu această boală, iar cercetările efectuate în aceste cazuri au identificat nu mai puțin de 120 de mutații genetice care provoacă afecțiunea.

Cei mai mulți bolnavi de amiloidoză ereditară tip transtiretină sunt în nordul Portugaliei, în nordul Suediei şi în Japonia. În România, până în prezent au fost diagnosticaţi aproximativ 30 de pacienţi, dintre care 9 sunt din Todirești și Soloneț, județul Suceava.

Medicul-șef al secției Neurologie din Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, dr. Daniela Beatrice Neagu, coordonator al centrului regional Suceava ATTR, a declarat că recent au fost diagnosticate cu această boală două familii din localitatea Pârteștii de Jos și două familii din localitatea Cotu Băii, din acest județ.

„Au fost inițial investigați pentru alte boli, în mai multe spitale și când au revenit la noi, colegii de la Gastroenterologie au suspectat că este vorba despre ATTR. Au fost testați și au ieșit pozitivi. Simptomatologia este diferită, fiecare prezintă alte simptome ale bolii”, a declarat dr. Neagu, citată de Monitorul de Suceava.

Mutația genetică întâlnită numai la pacienţii din România

Medicul a precizat că tratamentul se instituie la primele semne de boală și, în prezent, la centrul de la spitalul din Suceava sunt 12 pacienți cu boală simptomatică.

În urma analizelor efectuate a ieșit la iveală că pacienții din Pârteștii de Jos și Cotu Băii au dezvoltat boala în urma mutaţiei genetice Glu54Gln.

Mutația genetică Glu54Gln a fost descoperită în 2005 de prof. univ. dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie şi Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni.

În urmă cu doi ani, profesorul afirma că mutația a fost întâlnită numai la pacienţii din România și că toţi pacienţii cu ATTR cu mutaţia Glu54Gln au originea în judeţul Suceava, în zona Todireşti. Până atunci fuseseră investigate peste 120 de persoane din Todireşti. „Dacă extindem aria de cercetare spre Rădăuţi şi Botoşani, sunt convins că vom găsi şi alte cazuri”, afirma el.

Specialiștii români au afirmat că boala nu are nici o legătură cu mediul, ci doar cu genetica, cu transmiterea ereditară, în familie. Nu există însă nicio explicație pentru faptul că incidența bolii s-a concentrat în această zonă.

Boala ATTR se dezvoltă după 35 de ani

Între familiile nou diagnostice cu amiloidoza ereditară tip transtiretină nu există legături de rudenie și nici nu sunt înrudite cu persoane din Todirești.

La centrul ATTR de la Suceava mai sunt internați și un pacient din Botoșani, originar din Pârtești, unul din Piatra Neamț (cu o altă mutație a genei decât cea specifică locuitorilor din Todirești), precum și unul din Iași. În evidențele medicilor sunt și șapte persoane asimptomatice, purtători sănătoși, rude mai tinere ale celor deja confirmați.

Doctorița Daniela Beatrice Neagu a afirmat că toate persoanele care au mutația Glu54Gln fac amiloidoza ereditară tip transtiretină. Chiar dacă sunt diagnosticați cu această genă în copilărie, simptomele bolii nu apar înainte de 35 de ani.

Boala poate să apară cel târziu în jurul vârstei de 40 de ani, iar speranța de viață este de maximum 10 ani de la debutul simptomelor. În cazul mutației Glu54Gln, după apariția simptomelor, dacă nu se urmează tratament bolnavii pot să moară în maximum 5 ani.

Care sunt simptomele de amiloidoză ereditară tip transtiretină

Dacă este pus diagnoticul de ATTR de la primele simptome, cu ajutorul tratamentului, decontat de stat, evoluția bolii este oprită.

Simptomele de amiloidoză ereditară tip transtiretină (ATTR) sunt:

• amorţeli la nivelul extremităţilor
• tulburare de mers sau imobilizarea la pat, în funcţie de stadiul bolii
• edeme în zona gambei
• respiraţie dificilă la efort
• palpitaţii şi sincope
• ameţeală la ridicarea în picioare
• tulburare de tranzit intestinal
• tulburări de urinare
• disfuncţie erectilă
• uscăciunea ochilor/gurii
• scădere ponderală neexplicată
• sindrom de canal carpian bilateral

Tratament inovator pentru amiloidoza ereditară tip transtiretină, cu ajutorul CRISPR

O echipă de cercetători de la Intellia Therapeutics și Regeneron au descris într-un articol, publicat în iunie în revista The New England Journal of Medicine, modul prin care au tratat pacienți diagnosticați cu amiloidoză ereditară tip transtiretină cu ajutorul CRISPR.

Studiul clinic de fază I a fost efectuat pe șase pacienți, a căror genă TTR a fost editată pentru a o mima pe cea a pacienților care nu au boala. Terapia denumită NTLA-2001 a constat în nanoparticule de lipide care au transportat genomul editor la ficat. Prima parte a procesului a implicat ghidarea genelor care urmează să fie editate și a doua a folosit tehnologia ARN mesager pentru a realiza editarea propriu-zisă.

Împărțiți în două grupe, pacienții au primit doze diferite. Astfel, în cazul celor care au primit 0,1 miligrame, s-a înregistrat o reducere a proteinelor TTR cu 52%. În cealaltă grupă, persoanele tratate cu câte o doză de 0,3 miligrame fiecare au înregistrat o scădere medie de 87% a nivelului proteinelor respective.

Cercetătorii au notat că pacienții care au primit doza mai ridicată au înregistrat rezultate mai bune decât cei care au primit un medicament numit patisiran pentru tratarea simptomelor – pacienți respectivi au înregistrat o scădere de 80% a nivelului proteinelor TTR – insuficient pentru a împiedica evoluția bolii.

Oamenii de știință afirmă că terapia lor implică numai o singură doză, în timp ce patisiran trebuie administrat regulat. Totodată, cercetătorii au raportat că niciun pacient nu a prezentat reacții adverde după terapia NTLA-2001

Autorii studiului, citați de Medical Xpress, recunosc că terapia lor trebuie cercetată în continuare, următorul pas fiind administrarea unei doze mai mari de NTLA-2001 pentru a vedea dacă va reduce nivelul proteinelor suficient de mult pentru a împiedica progresia bolii. Dacă aceste teste vor avea succes, oamenii de știință vor începe studii clinice pe un număr mai mare de oameni.

Vă recomandăm să citiți și:

O fetiţă de doi ani este singurul pacient din lume cu o boala prezentată în filmul ”Benjamin Button”

O nouă procedură revoluţionară de editare genetică poate repara 89% dintre mutaţiile ADN dăunătoare

După ce a fost abandonat de părinţi pentru că avea o boală rară, a devenit un exemplu pentru mulţi

Boala enigmatică care i-a şocat pe medicii din SUA. ”Cei mai mulţi dintre noi nu cunosc o persoană cu această afecţiune”