Virusul răcelii comune a existat cu mult timp înainte de apariția oamenilor pe Pământ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În interiorul unor dinți de lapte, vechi de 31.000 de ani, oamenii de știință au descoperit rămășițele ADN de la mai multe virusuri și au folosit acel material genetic pentru a reconstrui istoria evolutivă a patogenilor.  

Analiza lor sugerează că adenovirusul uman C (HAdV-C), o specie de virus care provoacă de obicei o răceală ușoară la copii, ar fi apărut în urmă cu peste 700.000 de ani, cu mult timp înainte ca Homo sapiens să pășească pe Pământ. Noul studiu a fost publicat în serverul bioRxiv, nefiind încă evaluat de alți oameni de știință.

• Afectează sauna fertilitatea masculină? Ce spun specialiștii
• Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când suntem stresați prea mult?

„Autorii au descoperti o dată relativ antică, înainte de apariția speciei noastre. Cred că este plauzibil, însă aș zice că analiza lor e preliminară”, a spus Sébastien Calvignac-Spencer, biolog evolutiv de la Institutul Robert Koch din Germania, care nu a fost implicat în cercetări.

Autorii studiului au extras două genomuri de adenovirus „aproape complete” din dinții de lapte. Analizarea adenovirusurilor mai tinere, care datează din urmă cu doar câteva mii de ani, ar putea ajuta echipa să-și confirme estimarea, potrivit Science Alert.

Genomurile antice prezintă similarități cu adenovirusurile din zilele noastre

Dinții de lapte folosiți în studiu au provenit de la un sit arheologic remarcabil din nord-estul Siberiei numit Yana Rhinoceros Horn Site (RHS), acolo unde un fragment de săgeată făcut din cornul unui rinocer lânos a fost descoperit, potrivit unui studiu din 2004 publicat în jurnalul Science.

Situl arheologic, situat la aproximativ 480 kilometri nord de Cercul Polar Arctic, găzduiește unele dintre cele mai timpurii dovezi ale oamenilor care trăiau în Arctica. Arheologii au găsit aici unelte din piatră, arme din fildeș și oasele unor mamuți, urși și bizoni măcelăriți.

Oamenii de știință au aflat că genomurile antice prezintă similarități cu adenovirusurile din zilele noastre, care circulat între anii 1950 și 2010.

„Sunt mai similare cu tipurile moderne 1 și 2 decât unul cu altul”

Mai mult, oamenii de știință au descoperit că adenovirusurile antice împart mare parte din materialul genetic cu virusurile moderne, iar cele două genomuri antice se potrivesc cu ușurință în subtipurile C1 și C2.

„Este extraordinar faptul că sunt mai similare cu tipurile moderne 1 și 2 decât unul cu altul”, a spus Sofie Nielsen, autor principal al studiului.

Astfel, descoperirea sugerează că subtipurile de adenovirus au început să se separe unul de altul cu mii de ani în urmă, cu mult timp înainte să ajungă în dinții de lapte descoperiți în Siberia. Această estimare presupune faptul că adenovirusul uman HAdV-C a apărut cu mult timp înainte de apariția oamenilor moderni, care a avut loc în urmă cu aproximativ 300.000 de ani.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primul caz uman de infecție cu „virusul B al maimuțelor” în China. Un medic veterinar a murit

Tehnica de editare genetică CRISPR, un succes în blocarea reproducerii virusului SARS-CoV-2 în celule umane

Ce este varianta Delta a coronavirusului? Tot ce trebuie să știi

Secvențe genetice ale coronavirusului din Wuhan, șterse anul trecut, recuperate de oamenii de știință