Nu episoadele vulcanice extreme au dus la dispariția speciilor în Cretacicul târziu. Descoperirile cercetătorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu publicat în revista Geology exclude faptul că episoadele vulcanice extreme au avut vreo influență asupra dispariției speciilor din Cretacicul târziu.

Rezultatele confirmă ipoteza că un impact uriaș al unui meteorit a fost cel care a provocat marea criză biologică care a dus la dispariția dinozaurilor non-aviari și a altor organisme marine și terestre, în urmă cu 66 de milioane de ani, notează EurekAkert.

Cercetarea a analizat stâncile Zumaia (Țara Bascilor), care au o secțiune excepțională de straturi care dezvăluie istoria geologică a Pământului în perioada de acum 115-50 milioane de ani. Echipa a analizat sedimente și roci bogate în microfosile depozitate între 66,4 și 65 miloane de ani, un interval de timp care include perioada cunoscută ca Cretacic – Paleogen, între mezozoic și cenozoic.

Marea dispariție a Cretacicului pe coastele Zumaiei

Studiul a analizat schimbările climatice care au avut loc chiar înainte și după extincția masivă marcată de limita Cretacic – Paleogen, precum și posibila legătură cu această mare criză biologică. Pentru prima dată, cercetătorii au examinat dacă această schimbare climatică coincide pe scara de timp cu cauzele sale: vulcanismul Deccan (India), unul dintre cele mai violente episoade vulcanice din istoria geologică a planetei, și variațiile orbitale ale Pământ.

Configurațiile astronomice, ciclurile cunoscute ale lui Milankovitch, care se repetă la fiecare 405.000, 100.000, 41.000 și 21.000 de ani, reglează cantitatea de radiație solară pe care o primesc, modulează temperatura globală a planetei și condiționează tipul de sediment care ajunge la oceane.

„Datorită acestor periodicități identificate în sedimentele din Zumaia, am putut determina cea mai precisă datare a episoadelor climatice care a avut loc în perioada în care au trăit ultimii dinozauri”, spune dr. Vicente Gilabert, de la Departamentul de Științe ale Pământului la Universitatea din Barcelona.

Analiza izotopică a carbonului-13 pe roci în combinație cu studiul foraminiferelor planctonice a făcut posibilă reconstituirea paleoclimatului și cronologiei acelei perioade în sedimentele Zumaiei.

Peste 90% din speciile foraminifere planctonice cretacice din Zumaia au dispărut în urmă cu 66 milioane de ani.

Concluziile studiului

Concluziile studiului relevă existența a trei evenimente de încălzire climatică intensă, cunoscute ca evenimente hipertermice. Primul, cunoscut sub numele de LMWE și anterior graniței Cretacic – Paleogen, a fost datat între 66,25 și 66,10 milioane de ani. Celelalte două evenimente se numesc Dan-C2 (între 65,8 și 65,7 milioane de ani) și LC29n (între 65,48 și 65,41 milioane de ani).

Schimbările climatice globale care au avut loc la sfârșitul Cretacicului și paleogenei timpurii, cu 250.000 de ani înainte și 200.000 de ani după limita Cretacic – Paleogen, au fost cauate de excentricități maxime ale orbitei Pământului în jurul Soarelui.

Cu toate acestea, excentricitatea orbitală nu este legată de extincția în masă a speciilor din Cretacicul târziu, deoarece  schimbările climatice au avut loc treptat la o scară de sute de mii de ani.

Citește și: 

Megaraptor unul dintre cei mai aprigi vânători din Cretacic. Marele mister din jurul lui

Paleontologii ar fi aflat de ce nu există foarte multe fosile cu dinozauri de dimensiune medie

Un dinozaur masiv descoperit recent ar putea fi cea mai mare creatură care a pășit vreodată pe Terra